Connect with us

Prin Oras

STRICT SECRET: Potlogăria Bolloga. Profesorul Daniel Cocan, specialist în piscicultură și acvacultură la USAMV Cluj: „Ovidiu Oltean minte cu nerușinare, afirmând că are certificare ecologică pentru pești”

Alex Campian

Published

on

STRICT SECRET: Potlogăria Bolloga. Profesorul Daniel Cocan, specialist în piscicultură și acvacultură la USAMV Cluj: „Ovidiu Oltean minte cu nerușinare, afirmând că are certificare ecologică pentru pești”

E haos la Cluj, instituțiile statului nu știu ce să facă cu un patron care minte folosind fraudulos eticheta de “ecologic”, dezvăluie strictsecret.ro.Păstrăvăria Bolloga din județul Cluj era cunoscută până mai ieri, până la publicarea anchetei mele pe Strict Secret, drept singură păstrăvărie ecologică din România. Asta se întâmpla pentru că patronii ei, Ovidiu și Vasilena Oltean își plăteau articole laudative în presa națională și „împingeau” în spațiul public minciuni de marketing.În ancheta de ieri, am demonstrat clar câteva aspecte:că păstrăvăria Bolloga Nu e certificată ecologic și că folosește fraudulos această etichetăcă păstrăvăria Bolloga nu ar putea niciodată îndeplini toate standardele ecologice decât dacă inspectorii certificatori ar fi corupțică păstrăvăria Bolloga își minte consumatorii pretinzând că produce singură peștele în locație, când colo, cumpără pește de la alte păstrăvăriică jegul domnește în spațiile de producție ale păstrăvăriei, în total dispreț față de normele de igienăcă patronul Ovidiu Oltean și-a pus angajații să arunce mizeria rezultată în urmă eviscerării a mii de pești fie în apa râului Henț, fie să o îngroape în pământ, dovedind lipsă de respect față de naturăClujul a fost serios zdruncinat de ancheta Strict Secret. De la bogații Clujului la mame care își hrăneau pruncii cu ceea ce credeau ele că e pește ecologic, cu toții și-au dat seama că au fost trași pe sfoară.„Antreprenoarea” Vasilena Oltean și-a șters contul de Facebook și și-a pus pe privat Instagramul.Cititorii noștri au început să investigheze și ei, pe cont propriu, ce se întâmplă cu păstrăvăria Bolloga. Oamenii au fost impresionați și de mărturia tatălui patronului, Liviu Oltean, trebuie să recunoaștem una șocantă. Apoi și-au dat seama că am avut dreptate când am afirmat că soții Oltean au construit o mașinărie de minciuni in care au atras presa, artiști și vedete, ba chiar și politicieni precum europarlamentarul clujean, Daniel Buda, cel care a pus „botul” la blabla-urile familiei Oltean.Pe grupurile de facebook, de la mămici îngrijorate la prieteni ai familiei Oltean, cu toții și-au dat cu părerea, ca și cum ar fi niște specialiști în piscicultură și acvacultură, m-au înjurat ca ziarist, ba chiar au insinuat că am fost plătit de concurență să „atac” sau că nu am primit „destulă” publicitate. Asta se întâmplă mai mereu când scriu anchete care șochează prin dezvăluirile făcute.Singura mea surpriză a fost astăzi lipsa de reacție a autorităților.Cristian Nicula (foto jos), șeful OPC Cluj, nu s-a autosesizat, deși era treaba lui să o facă. Așa e domnul Nicula, numai dacă primește un șut în fund de la șefi se năpustește, altfel, agenții economici își bat joc de el și îl trimit la plimbare.A venit însă momentul să spulberăm orice umbră de îndoială în ceea ce privește FRAUDA comercială de la Păstrăvăria Bolloga. Vă prezint în cele de mai jos părerile unui SPECIALIST, și nu ale unui oarecare, ci ale conf.dr Daniel Cocan, specialist în acvacultură și piscicultură la USAMV Cluj, cel care cunoaște cel mai bine nu numai păstrăvăria Bolloga și ce se întâmplă acolo, dar și care sunt standardele pe care ar fi trebuit să le îndeplinească Oltean.Profesorul Daniel Cocan e ferm în afirmații, îl consideră pe Ovidiu Oltean un țepar și crede că minciuna lui Oltean de a pretinde că păstrăvăria Bolloga e ecologică pune în pericol sănătatea consumatorilor. Citiți cu atenție interviul și trageți singuri concluziile.SPECIALISTUL ARE CUVÂNTUL: Oltean face lucruri grave și ilegaleLiviu Alexa: Dragii mei, am publicat ieri o anchetă care a stârnit multă vâlvă despre un caz din județul Cluj, sigur, care poate fi însă extrapolat foarte ușor la nivel național. Este vorba despre Păstrăvăria Bologa, o păstrăvărie pretins ecologică, eu i-am spus „potlogăria” Bologa, fiindcă așa cum am demonstrat în ancheta mea, niciuna dintre afirmațiile astea, de exemplu cum că ar îndeplini standardele unei păstrăvării ecologice, sau că ar avea respectul față de consumatori, nu se susțin prin argumente. Întâmplător sau nu, Păstrăvăria Bologa și-a construit o imagine națională prin tot felul de articole plătite în presa din București, desigur că pe bani joacă motanii și soarecii, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să punem botul la genul ăsta de marketing deșănțat. Și v-am spus, totul a început cu mărturia șocantă a tatălui patronului. E foarte rar și în meseria mea să vezi că un tată se îndreaptă împotriva copilului, dar de dimineață am primit un e-mail de la nu fitecine, ci de la domnul Cocan, Daniel Cocan, care este conferențiar doctor pe specializarea piscicultură și acvacultură chiar la reputata USAMV. Sigur că domnul Cocan ar fi putut să vorbească ieri sau alaltăieri despre asta din punctul de vedere al… Din punctul de vedere al unui specialist, dar dumnealui, pe lângă faptul că este specialist, culmea, a și interacționat cu Ovidiu Oltean, patronul Păstrăvăriei Bologa. Vom afla chiar de la dumnealui în ce sens. Vă salut, domnule profesor!Daniel Cocan: Bună ziua!Liviu Alexa: Da. Ați citit articolul ieri, nu?Daniel Cocan: L-am citit azi dimineață. Sincer vă spun, de dimineață  îmi tot bâzâie telefonul, tot soiul de prieteni, amici și foști studenți îmi trimit link-uri pe WhatsApp și pe Messenger: uite ce scrie Ziar de Cluj. Și, așa cum ați spus și dumneavoastră, cred că dacă tătăl lui nu ar fi spus nimic, nu aș fi intervenit. Dar, în momentul în care tata te acuză de așa ceva, e grav.Și individul ăsta face mult mai multe lucruri ilegale și grave. O dată, lăsând reclama de o parte, că aia și-o face fiecare cum și-o face, e dreptul lor până la urmă, certificarea ecologică înseamnă mult mai mult decât o hrană certificată ecologic.În primul rând, trebuie să asiguri niște condiții de mediu corespunzătoare, anumite tratamente pe care le faci trebuie să fie specifice, să folosești niște dezinfectanți sau substanțe antiparazitare, certificate, de asemenea, ecologic. Ori, sursa de alimentare cu apă, din păcate, nu e chiar ecologică, pentru că trece prin câteva localități și nu toate localitățile au stații de epurare așa cum trebuie. Dar, problema e alta.Problema e că acest individ minte cu nerușinare afirmând că are certificare ecologică pentru pești. El nu a făcut niciodată un ciclu de producție complet. Pornind de la reproducție, asta ar însemna să aibă reproducători, bazine cu reproducători, incubație, stații de incubație, eclozare, stație de creștere, predezvoltare largă puiet care vin ș.a.m.d. și până la comercializare. Pe urmă, o certificare ecologică presupune foarte mulți pași și o durată de timp destul de lungă. El nu are așa ceva.Așa că, nu că pun sub semnul întrebării, eu zic și afirm cu tărie că ce vinde el acolo e o porcărie. Nici măcar păstrăv normal nu e. Pentru că, da, din sursele mele, știu că nu produce păstrăv acolo. Toți avem un Google Maps ș.a.m.d. Și de multe ori m-am uitat eu ce are el pe-acolo. De multe ori bazinele alea sunt goale. Ori, un ciclu de producție la păstrăv durează și până la 2 ani de zile în sistemul pe care-l are el acolo. Deci, e clar că aduce pești din altă parte și așa cum spunea tatăl lui, pentru că m-am uitat foarte atent… Omul, în vârstă cum e, și am înțeles că nici nu are pregătire în domeniul biologiei, zicea foarte bine: dacă el tot aduce pești ba de la o păstrăvărie, ba de la alta, inevitabilul se produce. Apar boli acolo. Când apar boli, trebuie să faci tratamente. Când faci tratamente, nu mai poți vorbi despre un păstrăv ecologic.Liviu Alexa: Eu vreau să vă întreb. Două aspecte voiam să le discutăm. Ați văzut pozele din interior, fotografiile cu mizeria aia din spațiul de producție sau ce-o fi el?Daniel Cocan: Nu, nu m-am uitat, vreau să vă spun că nici măcar n-am călcat în păstrăvăria lui, cu toate că eu sunt cel care i-a făcut studiul de fezabilitate atunci când a accesat fondurile europene.Liviu Alexa: Asta nu știam, în ce an se întâmpla asta?Daniel Cocan: Dacă nu mă înșel, cred că în 2013. Cred că în 2013, era pe vremea când eu eram asistent și, ca tot omul, să mai fac un ban pe lângă, mi-am făcut și eu o autorizație din asta, o persoană fizică autorizată în domeniul pisciculturii și m-am ocupat de mai multe păstrăvării, în general de aici, din Transilvania, pentru implementare de proiecte pe fonduri europene și construcție de păstrăvării, ca inginer piscicultor, ca specialist în acvacultură, ca tehnolog. Lui i-am făcut acest studiu de fezabilitate, nu mi-a plătit niciun leu din contractul pe care-l aveam. Ba mai mult, a venit ulterior, la câteva luni, și mi-a prezentat un contract de colaborare cu semnătura mea falsificată. Atenție, vorbim de fonduri europene. Cred că dacă caut bine, contractul respectiv, îl am și acum prin birou, dar trebuie să-mi răscolesc bine sertarele.Liviu Alexa: Căutați-l și dați-mi-l și mie, poate iese și de-un dosar penal. Dacă-l găsiți, vă rog să mi-l transmiteți.Daniel Cocan: Eu chiar nu am intenții de-astea de dosare penale, dar aș vrea ca omul să se liniștească și să-și vadă de treaba lui.Liviu Alexa: Știți cum zice legea? Dacă știi o infracțiune și o tolerezi, ești părtaș la ea. Asta este, să se descurce persoanele. Și după aceea ce s-a întâmplat cu acest studiu? El a folosit studiul dumneavoastră pe care nu a dat niciun ban și și-a luat bănuții din fonduri europene. Cât știți că era suma?Daniel Cocan: A câștigat până la urmă proiectul. Proiectul era undeva în jurul a 100.000 de euro, dacă nu mă înșel… A câștigat proiectul, i-a fost finanțat, până la urmă, dar fiindcă legislația îl obliga pe fonduri europene să aibă angajat un specialist pe acvacultură, că acel contract l-a falsificat cu mine… Și tot a fost scandal cu el… Până la urmă a renunțat la mine. Că ăsta a fost și motivul pentru care eu am încercat să termin cu el. Și-a angajat pe altcineva. Nu știu cum a scos-o până la urmă la capăt, cert e că eu nu m-am dus niciodată în păstrăvăria lui, că nu m-a interesat. Oricum, individul e unul extrem de dubios, că altfel nu pot să-i spun. Pentru că-n momentul în care am avut eu problemele cu el, am căutat și eu pe internet să văd totuși cine e individul ăsta… Am căutat mai târziu decât trebuia. Și-am dat de ceva cunoștință de-a lui, foști colegi de liceu și așa mai departe și mi-au spus, am vorbit cu ei la telefon, zice: „Ferește-te de el, că ăsta cu asta se ocupă. E țepar de meserie”. Știam, am aflat ulterior că a mai avut prin centrul Clujului ceva baruri sau așa ceva… Cluburi… Tot așa, în asociere cu cineva, toți ăia și-au pierdut banii până la urmă, or ajuns prin tribunale… Și probabil că ăsta a fost și motivul pentru care eu n-am mers mai departe. Am zis: dacă m-au lăsat în pace, să fie sănătos cu peștii lui, acolo… Dar văd că nu se astâmpără deloc. Mai nou aflu că se ocupă și cu găini ecologice, și cu alte minuni.Liviu Alexa: El în toate articolele din astea de marketing deșănțat susținea că a investit 700.000 de euro în păstrăvărie. Eu mă gândesc, cu mintea mea mică, de nespecialist, că la 700.000 de euro, dacă ar fi fost suma investită, chiar trebuia să aibă astăzi o păstrăvărie ecologică, după 8 ani de la înființare, nu?Daniel Cocan: La o astfel de sumă, de 700.000 de euro, conform calculelor de specialitate, el ar fi trebuit să aibă acolo păstrăvărie de aproximativ 70 de tone producție anuală. Ori el acolo nu cred că poate face nici 10 tone. Dar de fapt nu face nicio tonă.Liviu Alexa: Nicio tonă, că n-a produs niciodată… Mi-au confirmat mai mulți în acest sens… Că el cumpără. De ce este periculos să cumperi din mai multe surse? Pentru sănătatea oamenilor, pentru consumatori?Daniel Cocan: Ar trebui să vă țin un curs, dar nu o să vă țin un curs. Pe scurt, vă spun așa. Fiecare fermă piscicolă are un anumit specific în ceea ce privește condițiile de mediu: anumit PH al apei, temperatură, salinitate, și așa mai departe. Poți să aduci material biologic, înțelegând prin aceasta pești. Dar poți să aduci dintr-o fermă în care peștii par a fi sănătoși, frumoși, dar când i-ai mutat la tine în fermă, datorită unor condiții de mediu diferite, inclusiv furajare diferită, se pot dezvolta anumite forme de boală. Cu alte cuvinte, peștii sunt bolnavi și în ferma lor, din care provin, dar nu se manifestă boala acolo. Abia când îi aduci și dau de alte condiții de mediu și alte furaje, pot să dezvolte bolile respective. Acuma, sigur că doar nu suntem japonezi să mâncam carnea asta crudă. Prin tratament termic, cam orice boală de la pește nu e periculoasă pentru om, dar e periculoasă din punct de vedere etic. Adică, cum îți permiți tu să vinzi un pește bolnav, sau și dacă nu e bolnav, să pretinzi că-i ecologic, când el de fapt nu-i ecologic?! Eu cred că e o chestiune de etică profesională, până la urmă.Liviu Alexa: De asemenea, aș vrea să-mi relatați… Mi s-a spus că și tatăl lui, și angajații, spuneau că materialul biologic rezultat din eviscerare, era aruncat în apa râului sau îngropat în pământ. Adică, lucruri de o gravitate incredibilă. Cum le comentați? Cum ar trebui să fie din punct de vedere ecologic, dacă ar fi?Daniel Cocan: Un pic v-am auzit rău, dar cred că am înțeles ce ați vrut să mă întrebați. Referitor la deșeurile care rezultă în urma eviscerării. În primul rând, nu cred că are în autorizație prevăzută această activitate de eviscerare. El, eventual, are prevăzut în licența de acvacultură, eliberată, dacă o are, de Agenția Națională de Pescuit si Acvacultură, livrare de pește neeviscerat, vânzare de pește. Eviscerarea presupune dotarea cu anumite utilaje, spații și așa mai departe. Dacă o are, foarte bine, dar nu cred că o are. În urma eviscerării, rezultă viscere (intestine, stomac si așa mai departe, organe interne). În mod normal, el ar trebui să aibă un contract cu cei de la Protan, să aibă niște spații de depozitare în condiții frigorifice și, știu eu, o dată pe lună, cei de la Protan să vină să ridice acele deșeuri, pentru că sunt niște deșeuri rezultate în urma, putem să îi spunem, abatorizării, exact ca și la animalele de fermă, la porc, la vacă. Aceia să i le ridice, dar atenție, pentru acele servicii prestate de Protan, se plătesc niște bani, ori, nu cred că are el un contract cu Protan-ul pentru așa ceva. N-are voie nici sub o culoare să deverseze în apa râului resturile.Liviu Alexa: Ce instituții ar trebui să intervină acum pentru a amenda această fraudă? De exemplu, aspectul faptului că minte că este păstrăvărie ecologică, sub aspectul igienei. Bun, înțeleg că DSP, dar toată lumea zice: „Domnule, noi nu putem interveni, că nu știm, nu avem cum să verificăm dacă îndeplinește standarde ecologice”. Există o instituție care să zică: „Bă, gata, oprește-te că minți! Ești un fraudator, un escroc!”?Daniel Cocan: Din câte știu eu, e destul de greu de obținut un certificat de pește ecologic în România. Nu știu exact nici care este legislația. Trebuie să recunosc lucrul ăsta, dar știu că sunt niște firme specializate care eliberează astfel de certificate, dar repet, procedura asta durează câțiva ani de zile până când tu primești acel certificat. Sunt câteva firme private. Nu cunosc exact care-i procedura de obținere a acestui certificat de produs ecologic, dar, așa cum ați spus și dumneavoastră, probabil că Direcția Sanitar-Veterinară ar trebui să intervină acolo, probabil Protecția Consumatorului, pentru că atâta timp cât tu minți (adică spui că vinzi pește ecologic și el de fapt nu e), e un afront adus consumatorului, până la urmă.Liviu Alexa: Exact!Daniel Cocan: Mă gândesc eu că cei de la Protecția Consumatorului ar trebui să aibă specialiști pe domeniul ăsta, legat de certificare ecologică. E ca și cu normele de la mașini, Euro 5, Euro 6. Cumva, trebuie cineva să dovedească că produsul e ecologic sau nu e ecologic.Liviu Alexa: Mulțumesc, domnule profesor pentru intervenție! Vă doresc o zi minunată! 

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Actualitate

Imagine care doare în centrul Clujului: scândurile dispar, iar în locul lor apar geamuri de termopan alb la Librăria Universității. „Mi s-a spus să nu fac poze”

Alex Campian

Published

on

O imagine care ridică semne serioase de întrebare chiar în centrul Clujului. La fosta Librărie a Universității, un spațiu încărcat de istorie și de amintiri pentru generații întregi de clujeni, ultimele bucăți de scândură din vechile ferestre dispar, iar în locul lor își fac apariția tâmplării cu aspect modern, de culoare albă.

Pentru un oraș care vorbește atât de mult despre patrimoniu, identitate și protejarea centrului istoric, imaginea este greu de ignorat.

Și apare inevitabil întrebarea: ce se întâmplă cu una dintre clădirile emblematice ale centrului Clujului și în baza căror avize sunt realizate aceste intervenții?

„Îmi zgârie ochii și mă doare inima”

Situația a fost semnalată de un clujean revoltat de transformările observate la fațadă:

„Ultimele bucăți de scânduri din geamurile de la Librăria Universității fac loc geamurilor de termopan alb. Oare care este prețul avizului de la Monumente? A, asta n-o fi monument? A, poate nu are aviz? Nu știu. Știu doar că este dureros să văd ce se întâmplă. Îmi zgârie ochii și mă doare inima.”

Dincolo de revoltă, întrebările sunt legitime și merită un răspuns oficial.

Clădirea este monument istoric? Se află într-o zonă construită protejată? Pentru modificarea tâmplăriei exterioare au fost obținute toate avizele necesare? Ce prevede proiectul aprobat și cine a autorizat soluția estetică aleasă?

Până la clarificarea situației de către instituțiile competente, nu se poate afirma că lucrările ar fi ilegale sau că acestea s-ar desfășura fără avize. Tocmai de aceea, transparența autorităților este esențială.

Și mai surprinzător: „Mi s-a comunicat să nu fac poze”

Un alt detaliu relatat de persoana care a observat lucrările ridică și mai multe semne de întrebare.

„Mi s-a comunicat să nu fac poze.”

De ce ar deranja fotografierea unei intervenții vizibile din spațiul public? Ce anume ar trebui să nu vadă clujenii?

Aceste întrebări nu reprezintă automat dovada vreunei nereguli, dar într-un oraș în care patrimoniul construit dispare uneori bucată cu bucată, orice intervenție asupra unei clădiri istorice sau dintr-o zonă protejată merită explicată public.

Centrul Clujului nu este doar o colecție de clădiri

Centrul istoric înseamnă mai mult decât pereți, vitrine și ferestre.

Înseamnă memoria orașului.

Înseamnă locurile prin care au trecut părinții și bunicii noștri, spațiile în care generații de studenți și-au cumpărat cărțile și clădirile care dau Clujului identitatea pe care astăzi o promovăm în fața turiștilor.

Modernizarea este necesară. Renovarea este necesară. Siguranța și eficiența energetică sunt importante.

Dar modernizarea nu trebuie să însemne ștergerea identității unui oraș.

Dacă intervențiile sunt autorizate și respectă toate cerințele impuse pentru această zonă, autoritățile pot clarifica foarte simplu situația.

Dacă însă există nereguli, acestea trebuie verificate.

Clujenii merită un răspuns

Nu este vorba despre nostalgia după niște ferestre vechi.

Este vorba despre o întrebare mult mai importantă:

Cât din Clujul vechi mai suntem dispuși să pierdem până când ne vom da seama că nu îl mai putem reconstrui?

Așteptăm un punct de vedere din partea instituțiilor competente privind statutul clădirii, natura lucrărilor și avizele emise pentru intervențiile realizate la fosta Librărie a Universității.

Pentru că patrimoniul unui oraș nu aparține doar proprietarului unei clădiri.

El face parte din memoria unei comunități.

Sursa foto: Apai Emese

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Clinica Stomatologică Diacicov – Locul unde pacienții vin pentru un tratament și rămân pentru oamenii care îi fac să zâmbească

Anamaria Ioana

Published

on

Într-o perioadă în care mulți oameni încă asociază vizita la dentist cu teama și stresul, Clinica Stomatologică Diacicov din Cluj-Napoca reușește să schimbe complet această percepție. Tot mai mulți pacienți aleg această clinică nu doar pentru tratamentele moderne, ci mai ales pentru modul în care sunt primiți și tratați de întreaga echipă medicală.

De la primul pas în clinică, pacienții descoperă o atmosferă caldă și relaxată. Aici nu sunt doar un număr pe o fișă medicală, ci oameni care au nevoie de atenție, răbdare și înțelegere. Tocmai această combinație dintre profesionalism și empatie face ca recomandările din partea pacienților să vină în mod natural. Clinica pune accent pe un mediu primitor, dialog și identificarea celei mai bune soluții de tratament pentru fiecare persoană.

Finețea cu care lucrează medicii face diferența

Pacienții povestesc adesea că au rămas impresionați de delicatețea intervențiilor. Explicațiile sunt oferite pas cu pas, iar fiecare procedură este realizată cu atenție pentru a reduce disconfortul și anxietatea.

La Clinica Diacicov, medicii nu urmăresc doar rezolvarea unei probleme dentare, ci construirea unei relații de încredere pe termen lung. Echipa este formată din medici cu experiență în mai multe specializări stomatologice, iar abordarea este una personalizată pentru fiecare pacient.

Empatia – ingredientul care nu apare în lista de prețuri

Poate cel mai mare atu al clinicii este felul în care pacienții sunt ascultați. Frica de dentist dispare atunci când medicul îți explică fiecare etapă, îți răspunde la întrebări și îți oferă timpul necesar pentru a lua cea mai bună decizie.

În comunitatea online din Cluj, pacienții au recomandat în repetate rânduri Clinica Diacicov și pe dr. Mihail Diacicov pentru profesionalism și experiența pozitivă avută în timpul tratamentelor.

Tratamente moderne pentru toate vârstele

Clinica oferă o gamă completă de servicii stomatologice, de la profilaxie și igienizare, până la implanturi dentare, tratamente de canal, aparate dentare, albire profesională și lucrări protetice. Totul este realizat cu aparatură modernă și cu accent pe confortul pacientului.

Calitate fără costuri exagerate

Un alt motiv pentru care pacienții aleg Clinica Stomatologică Diacicov este echilibrul dintre calitatea actului medical și costurile accesibile. Echipa încearcă să găsească soluții adaptate fiecărui buget, explicând transparent planul de tratament și opțiunile disponibile, astfel încât fiecare pacient să poată beneficia de îngrijire dentară de calitate fără compromisuri.

Zâmbetele frumoase încep cu încrederea

Într-un oraș în care există numeroase clinici stomatologice, Clinica Stomatologică Diacicov continuă să fie recomandată datorită unui lucru care nu poate fi cumpărat: grija autentică față de oameni.

Atunci când profesionalismul, empatia, răbdarea și atenția la detalii se întâlnesc în același loc, rezultatul este unul firesc: pacienți care pleacă zâmbind și care revin cu încredere de fiecare dată când au nevoie de ajutor.

📍 Clinica Stomatologică Diacicov – Cluj-Napoca
📞 Programează-te AICI pentru o consultație și află dacă aparatul dentar invizibil Spark este soluția potrivită pentru tine!
Telefon: 0731 177 699

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Fosta platformă Carbochim renaște: RIVUS transformă un spațiu industrial într-un nou centru al culturii și divertismentului din Cluj, printr-o investiție de 550 de milioane de euro

Egon Kilin

Published

on

Cluj-Napoca se pregătește să câștige unul dintre cele mai spectaculoase spații urbane din România.

Fosta platformă industrială Carbochim, timp de decenii un simbol al industriei clujene, se transformă într-o destinație complet nouă, unde cultura, natura, divertismentul și comunitatea vor conviețui într-un proiect fără precedent.

 

RIVUS, investiția de peste **550 de milioane de euro** realizată de companiile **IULIUS și Atterbury Europe**, reprezintă cel mai amplu proiect de regenerare urbană aflat în construcție în România. Mai mult decât un centru comercial sau un complex multifuncțional, RIVUS este gândit ca un nou reper al vieții urbane clujene, unde fiecare anotimp va aduce concerte, spectacole, festivaluri, expoziții și experiențe pentru toate generațiile.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

## Un nou pol cultural pentru Cluj

 

Viitorul RIVUS va integra o infrastructură dedicată organizării de evenimente pe tot parcursul anului. Concerte, festivaluri, spectacole de teatru și dans, expoziții de artă, proiecții de film, târguri tematice, evenimente gastronomice și activități dedicate familiilor vor putea avea loc simultan în mai multe zone ale proiectului.

 

Evenimentele vor fi organizate în piațetele și atriumurile complexului, în spectaculoasa **Hală cu Arcade**, în grădina amenajată pe acoperiș, în cinematograful open-air și în impresionantul **Parc RIVUS**, transformând întregul ansamblu într-o scenă urbană permanentă.

Experiența dezvoltatorului nu este deloc întâmplătoare. Proiectele IULIUS din Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Suceava atrag anual peste **73 de milioane de vizite**, devenind puncte de întâlnire pentru comunitățile locale prin sute de evenimente culturale și de divertisment.

 

## Hala cu Arcade – simbolul renașterii fostei platforme industriale

Una dintre cele mai spectaculoase componente ale proiectului va fi **Hala cu Arcade**, prima hală industrială din România transformată într-un centru de arte performative integrat într-un proiect de real-estate.

 

Clădirea va fi restaurată și va găzdui spectacole de teatru, dans contemporan, concerte, expoziții, festivaluri și ateliere creative, păstrând astfel patrimoniul industrial al fostei fabrici și oferindu-i o viață complet nouă.

 

Spiritul cultural al viitorului centru este deja vizibil încă din perioada construcției. Șantierul RIVUS a găzduit deja performance-ul de dans contemporan **„Sculpting Space”**, realizat împreună cu Centrul Cultural Clujean, precum și expoziția **„Under Construction”**, organizată în parteneriat cu Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, transformând pentru o lună șantierul într-o veritabilă galerie de artă contemporană.

 

## Un parc urban de peste 52.000 de metri pătrați

 

Parcul RIVUS va deveni una dintre cele mai spectaculoase zone verzi ale orașului.

 

Cu **52.000 de metri pătrați**, peste **700 de arbori maturi**, mai mult de **100.000 de plante decorative**, peluze generoase, zone de picnic și trasee pentru relaxare, spațiul verde va fi conceput nu doar pentru recreere, ci și pentru organizarea de evenimente în aer liber.

 

Festivaluri, spectacole, proiecții de film, activități sportive și evenimente dedicate familiilor vor completa atmosfera unui parc care își propune să devină una dintre principalele destinații de petrecere a timpului liber din Cluj.

 

## Premiere pentru întreaga regiune

 

RIVUS va aduce la Cluj o serie de concepte noi, multe dintre ele în premieră regională sau chiar națională.

 

Multiplexul **Cineplexx** va introduce pentru prima dată în regiune tehnologia **IMAX**, iar proiectul va include și primul cinematograf în aer liber integrat într-un astfel de ansamblu urban.

 

Familiile vor beneficia de centrul de divertisment **Hype by Kiddo**, cu zone de cățărare, trambuline, trasee cu obstacole, simulatoare și experiențe interactive.

 

Tot aici va fi amenajată și **cea mai mare librărie-concept Cărturești din România**, un spațiu care va combina librăria cu o cafenea, expoziții de artă, evenimente culturale și activități educaționale.

 

## Peste 400 de magazine și investiții majore în infrastructură

 

Pe lângă componenta culturală, proiectul va include peste **400 de magazine**, restaurante, zone de entertainment și concepte noi pentru piața din România.

 

Suprafața închiriabilă de retail va ajunge la **142.000 de metri pătrați**, fiind cea mai mare din țară, iar aproximativ **80% din spații sunt deja închiriate**.

 

Dezvoltarea este susținută și de investiții importante în infrastructura orașului: un pod rutier nou peste Someș, două pasarele pietonale, modernizarea străzilor din jurul proiectului și accesibilizarea malului Someșului printr-o conexiune verde cu Parcul Feroviarilor și Parcul Armătura.

 

În același timp, relocarea și retehnologizarea fabricii Carbochim beneficiază de o investiție de aproximativ **7 milioane de euro**, iar proiectul este finanțat inclusiv prin cel mai mare credit sindicalizat verde acordat vreodată unei dezvoltări imobiliare din România, în valoare de **400 de milioane de euro**, condiționat de respectarea standardelor internaționale de sustenabilitate LEED Platinum și EDGE Advanced.

 

## Un nou capitol pentru Cluj

 

RIVUS își propune să schimbe radical imaginea unei foste platforme industriale și să redea orașului un spațiu care, timp de decenii, a fost inaccesibil publicului.

 

Prin îmbinarea naturii cu patrimoniul industrial, a culturii cu divertismentul și a infrastructurii moderne cu spațiile verzi generoase, proiectul promite să devină unul dintre cele mai importante repere urbane ale Clujului și una dintre cele mai spectaculoase reconversii urbane din Europa Centrală și de Est.

Dacă planurile vor fi concretizate așa cum sunt prezentate, RIVUS nu va însemna doar un nou loc pentru cumpărături, ci o adevărată destinație în care clujenii și turiștii vor veni pentru experiențe, evenimente și timp petrecut împreună.

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

EXCLUSIV iLoveYouCluj | Un nou încărcător electric pentru autobuze este instalat în stația I.P. Voitești. Clujul își extinde infrastructura pentru transportul verde

Stefania Heinz

Published

on

Cluj-Napoca continuă investițiile în transportul public nepoluant. În cursul zilei de astăzi, în stația I.P. Voitești, echipele de muncitori au început montarea unui nou încărcător electric destinat autobuzelor electrice, folosind o macara și echipamente de mare tonaj. Imaginile surprinse de iLoveYouCluj prezintă în exclusivitate operațiunea de instalare a noii infrastructuri.

Noul echipament va permite încărcarea rapidă a autobuzelor electrice aflate în exploatare și vine în contextul extinderii flotei de vehicule electrice a Companiei de Transport Public Cluj-Napoca. Recent, administrația locală a anunțat introducerea în circulație a încă 22 de autobuze electrice articulate Solaris Urbino 18, investiție însoțită și de dezvoltarea infrastructurii de încărcare.

Din fotografiile realizate de iLoveYouCluj se poate observa că încărcătorul este amplasat chiar în zona stației I.P. Voitești, una dintre locațiile importante din rețeaua de transport public, unde autobuzele vor putea beneficia de alimentare rapidă în timpul programului de circulație.

Cluj-Napoca este unul dintre orașele din România care investesc constant în mobilitatea electrică, dezvoltând atât flota de autobuze, cât și infrastructura necesară pentru funcționarea acesteia. Primele stații de încărcare rapidă pentru autobuzele electrice au fost puse în funcțiune încă din anii anteriori, iar extinderea lor continuă odată cu sosirea noilor vehicule.

Noua instalație contribuie la reducerea timpilor necesari alimentării autobuzelor și la creșterea eficienței transportului public, susținând obiectivul municipiului de a avea o flotă tot mai puțin poluantă.

📸 Imagini exclusive: iLoveYouCluj

Dacă ați surprins imagini interesante din Cluj-Napoca sau aveți informații care pot deveni o știre, le puteți trimite redacției iLoveYouCluj.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cultura

Prima casă evreiască din patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei prinde contur la Cluj. Un proiect unic care recuperează o parte importantă din istoria Transilvaniei

Cosmin Ardelean

Published

on

Cluj-Napoca face încă un pas important în păstrarea și valorificarea patrimoniului multicultural al Transilvaniei. Muzeul Etnografic al Transilvaniei lucrează în această perioadă la un proiect cu o valoare istorică și simbolică deosebită: reconstruirea primei case evreiești care va intra în patrimoniul Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

Construcția, originară din localitatea Cămărzana, Țara Oașului, reprezintă un autentic exemplu de arhitectură vernaculară și completează patrimoniul muzeului cu o componentă culturală care până acum era insuficient reprezentată.

Lucrările avansează într-un ritm impresionant

Reconstrucția a început în luna iunie, iar în doar câteva săptămâni au fost finalizate cele mai importante etape structurale ale proiectului.

Au fost realizate:

  • lucrările de terasament și pregătirea terenului;
  • fundațiile și sistemul de hidroizolație;
  • montarea structurii din lemn;
  • realizarea șarpantei;
  • montarea acoperișului din țiglă.

Proiectul este coordonat de artistul Florin Adrian Marc, managerul întregii reconstrucții, alături de o echipă formată din arhitecți, proiectanți, specialiști în conservarea patrimoniului, meșteri constructori și artizani din Maramureș.

Execuția propriu-zisă este realizată de meșterii din Rona, coordonați de Gheorghe Tifrac, recunoscuți pentru experiența lor în restaurarea și reconstruirea arhitecturii tradiționale din lemn.

Toate intervențiile respectă tehnicile tradiționale și principiile moderne de conservare a patrimoniului construit.

Urmează finisajele tradiționale

În perioada următoare, echipele de specialiști vor realiza:

  • tencuielile tradiționale pe bază de pământ;
  • finisajele specifice unei locuințe istorice;
  • amenajările exterioare;
  • integrarea construcției în circuitul expozițional al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia”.

După finalizarea lucrărilor, vizitatorii vor putea descoperi încă o pagină importantă din istoria multiculturală a Transilvaniei chiar în cadrul muzeului în aer liber din Cluj-Napoca.

Un proiect care merge dincolo de patrimoniu

Reconstrucția casei nu reprezintă doar salvarea unei clădiri istorice, ci și recuperarea memoriei unei comunități care a contribuit timp de secole la dezvoltarea Transilvaniei.

Proiectul a fost inițiat de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, la propunerea artistului israelian de origine română Belu Simion Făinaru, cu sprijinul Asociației „Simion Bărnuțiu” din Cluj-Napoca, condusă de Adrian Crivii.

Ansamblul va fi completat de o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată comemorării evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați în lagărul de concentrare și exterminare de la Auschwitz.

Astfel, proiectul îmbină conservarea patrimoniului construit cu o puternică dimensiune memorială și educativă, oferind generațiilor viitoare posibilitatea de a înțelege mai bine istoria și contribuția comunităților evreiești din Transilvania.

Un efort comun al instituțiilor culturale

Transferul construcției în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” a fost posibil datorită colaborării dintre mai multe instituții și organizații.

Casa a fost transferată cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, în administrarea căruia se afla monumentul, beneficiind totodată de susținerea Academiei Române, Rețelei Naționale a Muzeelor din România, Comunității Evreilor din Cluj-Napoca – Cultul Mozaic, precum și a numeroase personalități și organizații din domeniul cultural.

Prin acest proiect, Clujul demonstrează încă o dată că investiția în patrimoniu înseamnă nu doar conservarea unor clădiri istorice, ci și păstrarea memoriei colective și promovarea dialogului intercultural, oferind vizitatorilor o perspectivă autentică asupra diversității care a definit de-a lungul timpului Transilvania.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era