Connect with us

Prin Oras

Pe șantierele Clujului «se lucrează intens», dar pământul este puțin «înghețat». Tarcea: Cu strada Kogălniceanu vom termina tot ce înseamnă partea centrală și pe urmă vom avansa și spre cartiere

Alex Campian

Published

on

Pe șantierele Clujului «se lucrează intens», dar pământul este puțin «înghețat». Tarcea: Cu strada Kogălniceanu vom termina tot ce înseamnă partea centrală și pe urmă vom avansa și spre cartiere

Șantierele Clujului sunt puțin congelate, dar reprezentanții Primăriei apreciază că «se lucrează intens» – pe Bdul 21 Decembrie 1989 stâlpii vechi vor fi înlocuiți de stâlpi noi, iar modernizarea trotuarelor este proiectată în viitor, întrucât în prezent «pământul e înghețat». La fel de congelat e și terenul din zona străzii Mihail Kogălniceanu, unde alte două străzi au fost transformate în șantier. Estimările optimiste ale reprezentanților Primăriei Cluj-Napoca prevăd încheierea șantierelor-smart din buricul târgului – zona Kogălniceanu și Bdul 21 Decembrie – și orientarea spre cartiere. Deocamdată, în cartierele cu o calitate a vieții destul de incertă, «cel puțin» câte o stradă sau două vor fi modernizate…„Avem câteva șantiere în care se lucrează intens.Pe Bulevardul 21 decembrie 1989 – se vor scoate stâlpii vechi, vor fi amplasați stâlpi noi.Acum pământul e înghețat, dupa 15 februarie vom avansa mai bine, la partea de trotuare.Cu str. Mihail Kogălniceanu vom termina tot ce înseamnă partea centrală și pe urmă vom avansa și spre cartiere. Pe Kogălniceanu, proiect cu o valoare de peste 35 milioane de lei, acum pământul este înghetat, lucrările merg puțin mai greu, se lucrează la pavaje”, a apreciat viceprimarul Dan Tarcea în cadrul unei intervenții radio locale. În cartiere, lucrările sunt «mai mari sau mai mici», după cum și «calitatea vieții» este greu cuantificabilă.„Zonele de cartiere – vom interveni in toate cartierele, începând cu cartierul Europa, str Sergiu Celibidache, str Privighetorii, str Cucului etc. În fiecare cartier avem cel puțin câte o stradă sau două unde se va interveni pentru modernizare. Facem lucrări mai mari sau mai mici pentru a crește calitatea veții”, a nuanțat Tarcea. Primăria Cluj-Napoca anunța recent deschiderea lucrărilor de modernizare pe strada Mihail Kogălniceanu, tronsonul cuprins între străzile Emmanuel de Martonne și Biserica Reformată. Noul șantier de pe acest tronson „determină interzicerea completă a parcării pe strada Mihail Kogălniceanu”. CITEȘTE ȘI: Șantier în extindere pe Kogălniceanu și Universității: „Parțial, vom finaliza lucrările pe care le-am abordat deja. Continuăm la calupul de 10 străzi din zona centrală”În decembrie anul trecut, administrația locală anunța reluarea circulației pe Bdul 21 Decembrie 1989, pe cea mai mare parte a tronsoanelor aflate în șantier, cu anumite restricții.Stadiul fizic al lucrărilor era estimat la 76%. În continuare spațiul dedicat pietonilor este impracticabil, iar șantierul de pe carosabil se va muta pe trotuare. Termenul final de modernizare este prevăzut pentru aprilie 2022. De asemenea, proiectul «Anul cartierelor 2021» a fost transformat în «Anul cartierelor 2022». CITEȘTE ȘI: Proiectul «Anul cartierelor» va continua și la anul – Debutul lucrărilor de amenajare a Parcului Feroviarilor rămâne pentru 2022: „Proiectele nu se abandonează. Toate se fac, dar ne trebuie bani”

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite