Revenirea traficului la valorile dinainte de pandemie și modul în care transportul aerian european este afectat de invazia Rusiei în Ucraina au fost principalele teme abordate în cadrul conferinței Aviation-Event 2022 CLJ, găzduită joi de Aeroportul Cluj.
Peste 150 de invitați, lideri ai industriei aviaţiei civile din peste 20 de ţări, reprezentând 10 companii aeriene şi 25 aeroporturi din România şi din străinătate, au participat la Aviation-Event 2022 CLJ. 

David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, care este și președintele Asociației Aeroporturilor din România, a prezentat câteva cifre legate de traficul aerian din țară și a vorbit despre modul în care industria aviației civile a fost afectată de pandemie.

„În anul 1999, toate aeroporturile din România la un loc aveau 2,2 milioane de pasageri, iar în 2019 am reușit să avem 23,2 de milioane. Aviația e importantă în România pentru că nu avem autostrăzi și căi ferate pe care să circule trenurile cu viteză și consider că economia este total dependentă de aviație. 

În 2007 a fost un moment important, când România a intrat în Uniunea Europeană, a venit liberalizarea pieței, nu a mai fost nevoie de acorduri bilaterale. A fost o oportunitate pentru aeroporturi. Atunci a crescut traficul de pasageri în România.

Însă pandemia a afectat drastic traficul, care a scăzut de la 23,2 milioane de pasageri în 2019 la doar 7,2 milioane în 2020, primul an de pandemie. A fost o scădere cu aproape 70% a traficului de pasageri din țară. Am reușit să ne revenim în 2021 la 11.2 milioane de pasageri, iar anul acesta sperăm la un procent de 65% din traficul de dinainte de pandemie”, a declarat David Ciceo.

Directorul Aeroportului Cluj a mai spus că e nevoie de dublarea personalului, de terminale noi și de investiții în infrastructură pentru ca România să revină la valorile de trafic dinaintea pandemiei.

Prea mare în 2010, prea mic în 2019
„Legat de evoluția traficului de pe aeroportul din Cluj, vreau să precizez că în 1996 (la un an după ce a fost instalat David Ciceo în funcția de director – n.red.), aveam doar două zboruri spre București, cu un avion Antonov An-24 (cu doar 44 de locuri – n.red.), iar în 2019 am reușit să avem un trafic de aproape 3 milioane de pasageri.

2007 a fost un an important, iar noi ne-am pregătit pentru asta. Am studiat ce s-a întâmplat în Polonia și Ungaria, pentru că ele au aderat la Uniunea Europeană în 2004, iar în 2005 am pregătit infrastructura aeroportului din Cluj pentru 3 milioane de pasageri. În 2010 am fost criticați că terminalele sunt prea mari, iar în 2019 că sunt prea mici și am luat asta ca pe un compliment”, a mai adăugat David Ciceo.

El a precizat că aeroportul din Cluj-Napoca are una cu cele mai rapide creșteri din sud-estul Europei, cu peste 50 de destinații în peste 20 de țări, deservite de mai mult de 10 operatori aerieni. Majoritatea zborurilor în Europa sunt de 3 ore, dar se zboară de la Cluj și în Africa de Nord sau Orientul Mijlociu.

„Credem că în 2040 vom avea un trafic de 7 milioane de pasageri, ne pregătim pentru asta. Avem un program prin care vrem să ne extindem pista cu 3.000-4.000 de metri atunci când râul Someș va fi redirecționat. Avem în plan și o nouă zonă pentru accesul taxiurilor, un nou terminal. Sunt multe provocări. La fel ca toate aeroporturile din Europa, și noi ne-am asumat ca în 2050 să avem zero emisii de carbon. Cum a spus și ministrul Vasile Dîncu, aeroporturile regionale sunt importante pentru dezvoltarea regională. În concluzie, cooperarea între aeroporturi e cheia”, a conchis David Ciceo.

Pandemia și războiul din Ucraina demonstrează că viitorul e imposibil de prezis
Președintele Airport Strategies International, Pierre Coutu, prezent la conferință, a mărturisit că, în urma unor întâlniri cu reprezentați ai mai multor aeroporturi și companii aeriene, s-a ajuns la concluzia că „viitorul este din ce în ce mai greu de prezis. Mediul înconjurător are nevoie de tehnologie, iar geo-politica intervine și ne sprijină cu ceea ce dorim să facem în ceea ce privește mediul. Rămâne incertitudinea viitorului. E o mare problemă. Viitorul e imposibil de prezis, avem și dovada, cu 3-4 evenimente recente (pandemia, războiul din Ucraina etc. – n.red.).”

Cătălin Nichifor, CFO-ul companiei TAROM, crede că „aviația est-europeană are potențial, pentru că este exact ce vedem și în Europa centrală. Totul e în creștere acum. Să nu uităm că Europa centrală de est este cea mai fragmentată aviație din industrie, pentru că aici avem majoritatea companiilor, dar cele mai multe dinte ele sunt foarte foarte mici.

La TAROM, ne confruntăm cu aceleași probleme pe care le întâmpină toate celelalte companii din industrie, ne chinuim. Nu trebuie să fim doar agili, ci și rezilienți, iar noi am demonstrat în ultimul an că suntem așa. Noi aveam zboruri în timp ce alte companii nu aveau zboruri deloc. Profitabilitatea contează. Am fost nevoiți să avem zboruri pentru beneficiul autorităților. Sunt optimist în ceea ce privește viitorul, dar observ și flucțiația de acum de pe piață, de altfel foarte agresivă, cred că o să ne revenim mai repede decât alte companii de pe piață, datorită acestei fluctuații agresive. E o nevoie mare de călătorii, zboruri în interes de afaceri, acesta este pariul nostru”, a spus Cătălin Nichifor, CFO Tarom.

Perspectiva Ucraineană: „Trebuie să supraviețuim!”
CFO-ul Ucraina International Airlines, Piotr Ikanowicz, a prezentat o analiză detaliată a situației aviației din Ucraina înainte de război, dar și din timpul războiului.

„Ucraina International Airlines a fost inființată acum aproape 30 de ani, în noiembrie 1992. Am avut succes și am crescut. Am ajuns în toți acești ani la 8 milioane de pasageri și o cifră de afaceri de aproape un miliard de dolari. În 2014, am pierdut primele piețe importante din Ucraina, Crimeea și Donetsk (din cauza anexării Crimeei de către Rusia – n.red.), apoi a venit pandemia în martie 2020, iar totul a fost închis. Totuși, sunt mândru de faptul că în 2021 am reușit să avem profit operațional și net, din păcate din cauza crizei de COVID-19 nimănui nu-i pasă. Azi, singura misiune a noastră este de a supraviețui, din cauza răboiului care a început pe 24 februarie”, a declarat la Cluj Piotr Ikanowicz, CFO Ucraina International Airlines.

Ikanowicz a menționat și alți factori care afectează activitatea Ukrainian International Airlines, precum prețurile la carburanți, inflația, dar și costul asigurărilor. 

„Trebuie să ne amintim că acesta este un conflict între țările cele mai mari exportatoare de grâu și ulei de floarea soarelui din lume. Este o problemă în special pentru țările din Europa care sunt dependente de importul de grâu”, a mai spus Piotr Ikanowicz.

Războiul din Ucraina, „o mare tragedie pentru întreaga lume”
După ce directorul aeroportului ucrainean Herson, Vitaliy Kucheruk, a prezentat în avenpremiera conferinței de la Cluj situația din primul oraș cucerit de ruși de la începerea războiului, în cadrul conferinței acesta l-a citat pe Otto von Bismarck și a spus că „atunci când diplomații negociază, tancurile și rachetele se opresc, dar din păcate diplomații nu pot ajunge la nicio concluzie. Nici cei ucraineni, nici cei ruși, nici cei americani sau europeni. E o mare tragedie pentru întreaga lume!”.

Vitaly Kucheruk le-a prezentat participanților la conferință un clip emoționant despre tot ce s-a întâmplat de la izbucnirea răboiului, de la oamenii grav răniți în spitale, clădiri bombardate de Rusia, care au ajuns ruine, oameni nevinovați morți pe capete, multe victime printre civili, momentul devenit celebru cu acel copil de 5 ani care trece singur granița plângând, oameni vizibil afectați de neputința de a se apăra în fața acestor orori. Clipul a avut mesajul „Asta este crimă, închideți cerul peste Ucraina.”

La finalul conferinței, Marcel Riwalsky, CEO Aviation-Event, le-a cerut invitațiilor prezenți să imbrace tricourile albe oferite în semn de solidaritate cu Ucraina. 

„Albul reprezintă aviația, dar și pacea. Nu pacea dată de condiții ruse, ci de condiții europene”, a spus Riwalsky.

Source link