Connect with us

Prin Oras

”Zapcii” statului de la ANAF susțin că au cele mai mici salarii și continuă protestele

Alex Campian

Published

on

”Zapcii” statului de la ANAF susțin că au cele mai mici salarii și continuă protestele

Protestele la Ministerul Finanețlor și ANAF continuă pentru a treia zi consecutiv în această săptămână, conform sindicaliștilor Sed Lex.

Una dintre cererile angajaților este legată de egalizarea salariilor – ”la muncă egală, salariu egal”.

Conform unor surse din Ministerul Finanțelor, în ANAF și Ministerul Finanțelor ar fi printre cele mai mici salarii pe funcții similare. De-a lungul ultimilor ani, prin diverse acte normative au fost introduse diverse măriri la celelalte instituții, acestea nefiind observate de opinia publică.

Nemulțumirea a pornit din faptul că la Ministerul Finanțelor se văd sumele distribuite către angajații din celelalte instituții.
1000 de angajați din Finanțe au dat în judecată statul și au câștigat. Astfel, au apărut diferențe salariale chiar și în interiorul MF – ANAF în teritoriu.

Acum există procese deschise de circa 19.000 de angajați. Așa cum au fost câștigate și celelalte, la fel se va întâmpla și cu acestea, fiind considerată discriminare. Dacă statul va pierde, ar urma să fie plătite de către stat atât costurile de judecată, cât și sumele din urmă.

Informațiile ne-au fost confirmate și de liderul de sindicat Sed Lex – Vasile Marica.
Marcel Bolos a semnat un protocol pentru egalizarea salariilor, dar nu ar fi făcut nimic în acest sens, ne-a spus Marica.

Sindicatele se pregătesc acum de grevă generală.

SED Lex Finanțe amintește că este la a doua săptămână în care se protestează în fața instituțiilor pentru susținerea revendicărilor de natură economică, profesională și socială:

egalizarea salariilor – la muncă egală, salariu egal

familie ocupațională distinctă în legea salarizării

elaborarea statutului finanțistului.

Ce salarii sunt în Ministerul Finanțelor
Dacă ne uităm pe documentele Ministerului, aferente lunii mai 2023, observăm următoarele:

Majoritatea consilierilor câștigă între 6.000 – 7.000 lei. Unii puțin peste cu câteva zeci de lei.
Consilier superior: 6637 – 6.986 lei (sunt și unele persoane care ajung la 12.000 – 13.000 de lei – există o persoană care are 13.109 lei)

Expert superior: 6.826 – 7.611 lei (sunt și unele cazuri de salarii de peste 5.000 lei)

Bufetier: 2.508 – 3.006 lei
Șef serviciu: 9.352 – 9.354 lei

Consilier juridic superior: 6.329 – 7.417 lei

Auditor superior: 7.159 – 9.047 lei
Muncitor calificat: 3.779 – 4.033 lei

Controlor delegat superior: 7.784 – 9.433 lei

Manager public superior: 9.076 – 10.200 lei

Referent superior: 4.500 – 7.414 lei
Îngrijitor: 2.638 – 3.242 lei

Șoferi: 3.316 – 3.835 lei

Sunt multe persoane care se află pe funcție de șef serviciu cu peste 10.000 de lei. Majoritatea directorilor iau tot peste 10.000 de lei și ajung pe la 12.000 – 13.000 de lei, deci sunt persoane care câștigă mai mult decât ministrul (12.776 lei).

Cât se câștigă în ANAF. Ce salarii nete sunt
În ANAF, salariile sunt tot în funcție de diverse grade și gradații. Iată câteva exemple din documentele aferente lunii martie 2023:

Șef serviciu: 8.239 – 9.256 lei

Consilier superior: 5.985 – 6.873 lei

Consilier (asistent): 3.725 – 4.225 lei
Consilier personal: 5.621 lei – 6.340 lei
Expert: 4.632 lei
Director cabinet: 6.451 lei
Director general: 9.621 lei
Manager public: 8.006 – 8.432 lei
Muncitor calificat: 3.175 lei
Șofer: 2.863 – 3.195 lei

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite