Organizația Salvați Copiii România solicită măsuri legislative ferme pentru protejarea minorilor în mediul digital, inclusiv interzicerea totală a accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și permiterea utilizării platformelor între 13 și 15 ani doar cu acordul explicit al părinților. Aceste propuneri vin pe fondul creșterii îngrijorătoare a riscurilor online, de la dependență digitală și probleme de sănătate mintală până la exploatare și abuz afirma cluj24.ro.
Acces aproape universal al copiilor la social media
Un studiu realizat în decembrie 2025 arată că rețelele sociale sunt folosite aproape universal de copii, inclusiv de cei între 12 și 14 ani. Peste o treime dintre aceștia au profiluri publice, ceea ce îi expune unor riscuri majore. Salvați Copiii avertizează că, fără un cadru legislativ clar și mecanisme eficiente de aplicare, generațiile digitale din România pot fi afectate serios la nivel mental și emoțional.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății indică că peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani prezintă simptome de sevraj psihologic la întreruperea accesului la dispozitive digitale – un semn al dependenței digitale. De asemenea, analize recente (2022–2025) confirmă legături între utilizarea excesivă a rețelelor sociale și probleme precum anxietate, depresie, tulburări de somn și dificultăți de concentrare.
Riscuri crescute: exploatare și conținut abuziv
În 2025, linia de raportare „Ora de Net” a înregistrat peste 53.000 de sesizări legate de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Datele europene arată că 80–90% dintre aproximativ 60 de milioane de materiale similare sunt generate de minori, adesea sub presiune sau manipulare. Organizația subliniază că vulnerabilitățile sociale, sărăcia, abandonul școlar sau izolarea pot transforma copiii în ținte mai ușoare pentru exploatare online.
Propuneri pentru protecția minorilor
Salvați Copiii solicită sancțiuni clare pentru platformele care permit minorilor să creeze conturi fără verificarea vârstei. De asemenea, propun introducerea obligatorie în școli a educației digitale și a siguranței online. Măsurile recomandate includ:
-
verificarea vârstei prin metode minim invazive;
-
conturi private automat pentru utilizatorii sub 18 ani;
-
control parental integrat;
-
limitarea notificărilor și a timpului petrecut online;
-
reducerea vizibilității aprecierilor și a vizualizărilor pentru copiii sub 15 ani;
-
detectarea proactivă a conținutului ilegal și sisteme de raportare rapidă a abuzurilor.
Organizația atrage atenția și asupra jocurilor video online, care includ funcții de chat și mecanisme de captare a atenției ce pot amplifica dependența digitală.
Reacția autorităților: echilibru între siguranță și acces
Primarul Clujului, Emil Boc, a declarat în cadrul unei dezbateri la Comitetul European al Regiunilor că viața digitală a copiilor nu mai este opțională, ci un spațiu esențial de învățare și dezvoltare personală. „Copiii nu ar trebui să fie nevoiți să aleagă între siguranță și participare în lumea digitală”, a afirmat acesta.
Edilul a avertizat că interdicțiile totale pot crea doar o aparență de siguranță, deoarece copiii pot ocoli regulile prin conturi false, conturi ale părinților sau platforme nereglementate. Citând sociologul Zygmunt Bauman, Boc a subliniat că „interdicțiile nu elimină comportamentul – ci îl împing în umbră”.
Acces responsabil și educație digitală
Primarul susține că soluția nu este interzicerea, ci responsabilizarea și educația digitală timpurie. Verificarea identității la crearea conturilor, conturi adaptate vârstei și educația despre siguranța online construiesc reziliența copiilor în mediul digital. „Interzicerea accesului nu învață nimic. Educația construiește reziliență”, a concluzionat Emil Boc.