La finalul anului 2021, Școala de Științe Sociale a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), prin intermediul unei echipe de cercetători ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), a realizat o analiză privind evoluția economiei românești pe parcursul anului 2021, oferind în același timp și previziuni pentru anul 2022, inclusiv cele mai importante tendințe economice de urmărit în perioada următoare.
Potrivit cercetătorilor UBB, 2021 a fost anul redresării deosebit de rapide a economiei, fenomen însoțit însă de creșterea presiunilor inflaționiste atât pe plan intern, cât și extern. După scăderea de 3,7% din anul 2020, economia României a beneficiat de o recuperare dinamică înregistrând, conform estimării specialiștilor FSEGA, un ritm de creștere de 6,3% până la finalul anului 2021. Această evoluție înseamnă că PIB-ul țării a reușit să revină la nivelul pre-pandemic într-o perioadă relativ scurtă de timp (în aproximativ 1,5 ani), pe când în crizele anterioare (1996-1997, 2008-2009), economia a avut nevoie de 5-6 ani până la recuperarea completă. În ceea ce privește determinanții evoluției favorabile a PIB-ului, cercetătorii clujeni identifică mai mulți factori principali:
Pe fondul măsurilor de sprijin adoptate de autoritățile din întreaga lume, fără precedent în timp de pace, economiile principale ale lumii au beneficiat de o redresare deosebit de dinamică cu efecte pozitive, inclusiv asupra economiei românești.Pe plan intern, politica fiscală și cea monetară au avut un caracter acomodativ (deficitul bugetar a rămas la un nivel ridicat, iar dobânda de politică monetară semnificativ sub nivelul inflației sprijinind revenirea economiei).În comparație cu criza din 2008, situația financiară mai solidă a sectorului privat (în mod special, cea a populației) a jucat un rol semnificativ.Capacitatea agenților economici de a se adapta noilor condiții, dar și structura specifică a economiei românești (cele mai afectate sectoare, turismul și industria ospitalității, au ponderi reduse în PIB-ul României) au jucat, de asemenea, un rol important.
Potrivit studiului, în a doua jumătate a anului 2021, economia României a început să piardă din ritm, pe fondul creșterii presiunilor inflaționiste (cu efecte negative asupra venitului real disponibil și, în consecință, asupra cererii în termeni reali a populației), al blocajelor apărute pe anumite segmente ale lanțurilor globale de producție și de aprovizionare (care au afectat negativ, în mod special, activitatea industrială), respectiv al agravării crizei energetice și valului din toamnă al pandemiei de coronavirus.
Principalele fenomene economice de remarcat ale anului 2021 sunt, potrivit cercetătorilor clujeni:
Prețul materiilor prime (în special al barilului de petrol) a înregistrat o mișcare sinusoidală: după ce, în plină criză Covid, cotația la termen WTI a trecut pentru prima oară în istorie în teritoriu negativ (-37.63 dolari barilul), în perioadele următoare acesta a crescut semnificativ, atingând nivelul de 71 de dolari pe baril în decembrie 2021, devansând astfel chiar și cotațiile de dinainte de pandemie. Fără îndoială, creșterea prețului petrolului și al altor materii prime contribuie semnificativ la presiunile inflaționiste amintite mai sus.Pe piețele financiare: principalele piețe ale lumii au revenit spectaculos după crahul înregistrat la debutul pandemiei, indicele S&P500 din New York acumulând 33% în perioada de 22 luni care au trecut de la începutul pandemiei, iar indicele BET al Bursei din București – 21,5%. Unul dintre cei mai importanți indicatori ai sentimentului investițional, multiplul CAPE al lui Shiller, calculat pentru S&P500, se află la un maxim istoric de 39,53 în decembrie 2021, ceea ce, potrivit multor analiști, este un semn al supraîncălzirii pieței.Deprecierea leului în fața euro de la debutul Covid în România a fost de 2,9%, ceea ce reprezintă o evoluție mult mai favorabilă comparativ cu alte monede din regiune, cum ar fi forintul maghiar sau zlotul polonez (cu deprecieri de 8,4%, respectiv de 7,9% în aceeași perioadă), dar în același timp o performanță mai slabă față de coroana cehă, care s-a depreciat cu doar 0,6% în fața euro.Prețurile în domeniul imobiliar au înregistrat o scădere de scurtă durată, de doar 1-2 luni la începutul pandemiei, după care a urmat o ascensiune accentuată, cu până la 14,1% la nivelul mediei naționale, 9% în București, și 16,7% în Cluj-Napoca, față de perioada de dinainte de pandemie.
„2022 va fi un an provocator din perspectiva menținerii echilibrelor psiho-socio-economice, de aceea, orice gestiune deficitară a pandemiei va genera efecte directe și imediate în evoluția societății și economiei naționale”, apreciază rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David.
Decanul FSEGA, conf. univ. dr. Răzvan V. Mustață, adaugă că „în 2021 am asistat la o revenire dinamică a economiei naționale, pe un orizont de timp de 3-4 ori mai scurt decât în situațiile crizelor economice anterioare, dar cu o pierdere importantă de ritm spre finalul acestui an. Un factor important în această evoluție este impulsul generat de redeschiderea economiilor naționale la nivel global. În 2022 se impune o schimbare de abordare în gestionarea situației economice naționale, fără a mai fi luat în calcul acest factor. Mai mult de atât, fără consecvență și coerență în deciziile care vizează economia națională nu vom reuși să continuăm stimularea creșterii consumului privat”.
Referindu-se la tendințele anului 2022, cercetătorii clujeni apreciază că faza incipientă și dinamică a procesului de recuperare s-a încheiat și se așteaptă la încetinirea considerabilă a creșterii economice. Astfel, după o recuperare spectaculoasă în anul 2021, ritmul creșterii economice ar putea încetini semnificativ, estimările arătând o creștere de „doar” 3,7% a PIB-ului în anul 2022. Această previziune se bazează în principal pe următorii factori:
În majoritatea țărilor (inclusiv în cazul României), valoarea PIB-ului în termeni reali a atins sau a depășit deja nivelul înregistrat înaintea crizei (trimestrul 4 din 2019), sugerând că impulsul generat de redeschiderea economiilor, în mare măsură, s-a disipat deja.După implementarea unui set de măsuri ultra-expansioniste în anii 2020-2021, este preconizat ca, în anul viitor, orientarea politicii fiscale și cea monetare să devină mai puțin acomodativă, atât pe plan extern, cât și cel intern. În acest context, ne așteptăm inclusiv la normalizarea graduală a cererii externe.Creșterea bruscă a prețurilor de consum va avea un impact negativ asupra venitului real disponibil al populației (mai ales în prima jumătate a anului 2022), limitând ritmul creșterii consumului privat.Cel mai probabil, atenuarea blocajelor existente în lanțurile globale de producție și distribuție, precum și a crizei energetice va fi un proces relativ îndelungat, limitând creșterea economică.Mai mult decât atât, pandemia nu s-a încheiat încă și, în consecință, situația sanitară ar putea rămâne relativ dificilă în anul 2022 (mai ales în contextul în care vor apărea mutații noi ale virusului SARS-CoV-2).În scenariul de bază, ne așteptăm ca factorii menționați mai sus să limiteze semnificativ – însă fără a inversa – tendința de creștere a economiei autohtone mai ales în contextul în care, se observă o revenire relativ rapidă a pieței muncii, iar fondurile europene alocate României în cadrul PNRR, de asemenea, sunt de natură să sprijine cererea internă pe parcursul anului viitor.
În ceea ce privește evoluția prețurilor de consum, cercetătorii clujeni se așteaptă ca rata anuală a inflației să-și atingă vârful în trimestrul 2 al anului viitor, iar ulterior să se tempereze gradual în linie cu stabilizarea prețurilor energetice și atenuarea blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare dar și în contextul normalizării politicii monetare.
Principalii trei factori de risc de urmărit în anul 2022 sunt, conform aceluiași studiu:
Presiunile inflaționiste atât pe plan global, cât și intern: șocurile inflaționiste (inclusiv cele care provin de pe piața energetică și din lanțurile globale de producție) mai persistente decât preconizate ar putea declanșa o întărire mai rapidă a politicii monetare cu efecte nefavorabile asupra creșterii economice și a condițiilor financiare.Eventuala apariție a unor tulpini mai agresive ale virusului SARS-CoV-2.Vulnerabilități specifice României: nivel relativ ridicat al deficitului de cont curent și al deficitului bugetar structural.
Studiul este realizat în cadrul proiectului de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor, un proiect care monitorizează evoluția economiei naționale în timp real, în contextul pandemiei, respectiv starea economică a țării, oferind în același timp previziuni pe termen scurt și mediu privind pandemia și performanța economică a României. Rezultatele complete ale proiectului de cercetare, actualizate zilnic, pot fi consultate pe platforma online COVID-19 RoEIM (econ.ubbcluj.ro/coronavirus), iar analizele mai detaliate sunt publicate în mod continuu pe pagina Facebook a proiectului (www.facebook.com/covid19.roeim).
Source link