În 15 octombrie 1974, dictatorul Nicolae Ceauşescu stabilea, într-o şedinţă a Comitetului Executiv al PCR, fără vreo consultare a clujenilor, schimbarea denumirii oraşului: din Cluj în Cluj-Napoca. Stenograma şedinţei relevă modul în care erau luat atunci deciziile.
Istoricul Tudor Sălăgean arată că denumirea este una corectă din punct de vedere istoric: „Clujul de astăzi s-a dezvoltat pe ruinele oraşului roman Napoca, al cărui nume era de origine probabil dacică. Între oraşul antic şi oraşul medieval există în mod evident o continuitate, care se manifestă cel puţin la nivelul monumentelor”.
Mai jos, stenograma şedinţei în care s-a decis schimbarea numelui municipiului Cluj în Cluj-Napoca:
„Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, Clujul sărbătoreşte 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu. Mâine (16 octombrie) vrem să facem acolo o festivitate şi este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca şi atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce părere aveţi?
Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este bine.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După cum se ştie, Napoca este o denumire dacă.
Tovarăşul Leonte Răutu: Este o denumire dată de romani, de legiunile romane.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După datele pe care le-am primit eu reiese că Napoca este o denumire dacă. După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană.
Tovarăşa Elena Ceauşescu: Nu este mai bine să nu legăm Cluj-Napoca? Şi mie mi se pare că este o denumire romană; să nu fie amândouă romane.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Indiferent dacă este romană, tot îi dăm această denumire.
Tovarăşul Manea Mănescu: Până acum noi ştiam că Napoca este o denumire dată Clujului de romani.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană. În timpul dacilor – aşa se spune în documentul care îl am eu – aşezarea Napoca îşi păstrează acelaşi nume şi în timpul stăpânirii romane şi în anul 124 Napoca este declarat municipiu de către împăratul Hadrian, şi alături de această localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum. Aşa sunt cel puţin datele istoricilor; dacă voi le-aţi copiat bine?
Tovarăşul Ştefan Bîrlea: Cu siguranţă.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa că păstrăm denumirea de Cluj, care era dată de romani şi denumirea veche, Napoca, care este dacă.
Tovarăşul Leonte Răutu: Nu îmi dau seama ce câştigăm dând această denumire. Şi Parisul înainte s-a numit Lutetia şi nu i s-a dat şi această denumire.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Buda şi Pesta nu este la fel?
Tovarăşul Leonte Răutu: Au fost două oraşe.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Oamenii o vor.
Tovarăşa Elena Ceauşescu: Mult nu câştigăm.
Tovarăşul Leonte Răutu: Să nu mai vină şi alţii.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Nu este o regulă.
Tovarăşul Constantin Băbălău: Drobeta – de exemplu – a intrat foarte repede în vocabularul oamenilor.
Tovarăşul Emil Drăgănescu: Să fim de acord.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Deci, să-i spunem Cluj-Napoca.
Tovarăşul Maxim Berghianu: Au şi Hotelul Napoca.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Asta reaminteşte că acum 2000 de ani acolo a existat o civilizaţie şi nu a fost adusă de vânt.
Tovarăşul Emil Drăgănescu: Are o semnificaţie deosebită.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Ce spuneţi, sunteţi de acord?
Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este foarte bine.
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Deci rămâne aşa:Cluj-Napoca. Sunteţi de acord?
Toţi tovarăşii sunt de acord.”
Source link