SECURISTAN se reactivează în România. Noua lege de funcționare a SRI: Prin lărgirea sferei amenințărilor la securitatea națională se pot solicita MSN-uri pentru aproape orice motiv – ZiardeCluj.ro

Lista amenințărilor la siguranța națională a fost extinsă semnificativ în ”proiectul de lege privind activitățile de informații și contrainformații”, aflat în dezbaterea coaliției de guvernare. Proiectul de lege completează un pachet mai larg format din 10 proiecte de legi privind securitatea națională.Astfel, în categoria amenințărilor la securitatea națională au fost incluse, suplimentar față de legea în vigoare, criminalitatea organizată și acțiunile sau inacțiunile care vizează sistemul de administrație, de sănătate, de educație, patrimoniul cultural, infrastructuri critice din comunicații și tehnologia informației, dar și interesele ”financiare, economice și energetice național, științifice și de cercetare ale României”.Altfel spus, aproape toate domeniile de activitate intră în categoria potențialelor amenințări la securitatea națională, potrivit proiectului de lege. Extinderea listei oferă posibilitatea Serviciilor de Informații să realizeze interceptări, înregistrări și filaje  pe baza mandatelor pe siguranță națională obținute de la un judecător (așa numitele MSN-uri). Prin lărgirea sferei amenințărilor la securitatea națională se pot solicita MSN-uri pentru aproape orice motiv, a explicat un specialist în drept penal pentru G4Media.ro.Potrivit articolului 16 din proiectul de lege, SRI adresează solicitările de emiterea a MSN-urilor direct președintelui Înaltei Curți, fără să mai treacă prin filtrul Parchetului General, ca până acum. Astfel, serviciile riscă să devină din nou un veritabil organ de urmărire penală, ceea ce a fost interzis printr-o decizie CCR din 2016.Un alt articol din acest proiect de lege oferă din nou posibilitatea serviciilor secrete să utilizeze informațiile obținute pe baza mandatelor de siguranță națională drept mijloace de probă în dosarele penale. Și acest lucru a fost interzis printr-o serie de decizii ale Curții Constituționale. Vezi motivarea CCR aici.Astfel, articolul 21, alineatul 2 din proiectul de lege privind activitățile de informații și contrainformații prevede:”Dacă înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor, efectuate cu respectarea prevederilor prezentei legi, sunt folosite ca mijloc de probă în procesul penal, legalitatea acestora şi a procedeelor probatorii prin care înregistrările au fost obţinute se verifică, în procedura de cameră preliminară, de judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia îi revine, potrivit legii, judecarea cauzei în primă instanţă”.Una din marile noutăți este includerea criminalității organizate în categoria amenințărilor la securitatea națională. Criminalitatea organizată este o problemă reală, dar nu a fost inclusă până acum nici în categoria ”vulnerabilități” în evaluările Comisiei Europene, așa cum de pildă este în Bulgaria, monitorizarea MCV fiind extinsă pe zona de criminalitate organizată.Practic, noi spunem despre noi că suntem un stat mafiot. Dar noi știam asta. Am scris, de nenumărate ori, cu subiect și predicat, despre faptul că Statul român este o împletire de interese mafiot-interlope și chiar acest lup în blană de oaie, SRI, este păstorul principal. Vrem să-i dăm și mai multă putere?CITEȘTE: România este un stat de tip mafiot în care mafiile de partid și de stat își dau la gioale. Să ajungă să se controleze unele pe celelalteCITEȘTE: Suntem complici la crearea Statului Mafiot Român. Asta ca să lămurim cum de a fost posibil ca un copil să fie batjocorit și ucis, practic în direct, în timp ce polițiștii și procurorul de caz sprijineau gardul asasinuluiCITEȘTE: Când e să ne arate de ce este capabil pe banii noștri, în ziua examenului de capacitate, statul mafiot român pleznește pe la cusăturiPe de altă parte, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, declara în urmă cu doi ani că fenomenul de crimă organizată este în creștere, străzile nu mai sunt sigure, cercurile infracționale sunt tot mai agresive în România. Predoiu a mai spus atunci că Statele Unite, prin desemnarea unui reprezentant special care se va ocupa de problema corupției, spălării banilor și crimei organizate, vor să ne ajute.Cum să nu fie așa când milițienii care se fred polițiști sunt mai interlopi decât interlopii? Credeți că dând puterea în mâna interlopilor vom avea liniște? De 30 de ani ”acoperiții” financiar-economici de la SRI aveau posibilitatea să ne arate că pot stârpi fenomenul, dar au ales să încerce să acapareze puterea în stat. Să fie de mână cu interlopii, cu infractorii – ei să fie cei care controlează și dețin afaceri dubioase.CITEȘTE: Lecția oficială dată de un PROCUROR POTENT din DEJ polițiștilor de acolo! Încredere? ZEROOOO BARAT, băăă!CITEȘTE: 120 de polițiști clujeni anchetați pentru că și-au falsificat concediile! Mega dosar la Parchetul de pe lângă Tribunalul ClujȘi tot așa: ESTE EVIDENT CĂ STRUCTURILE DE FORȚĂ ALE STATULUI ROMÂN NASC CORUPȚIE, MAFIE ȘI SUNT ADEVĂRATA AMENINȚARE LA SIGURANȚA NAȚIONALĂLista amenințărilor la securitatea națională, potrivit proiectului de lege privind activitatea de informații și contrainformații (sublinierile reprezintă noutățile importante).Art. 4 – Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României:a) acţiunile, inacţiunile sau stările de fapt cu consecinţe la nivel naţional, regional sau global , care afectează:
1. caracterul naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului român, ordinea şi valorile constituţionale;
2. capacitatea de apărare a ţării;
3. interesele financiare, economice și energetice naţionale sau comunitare strategice, ştiinţifice şi de cercetare ale României;
4. sistemul de administraţie publică, sănătate publică, educaţia naţională şi patrimoniul cultural naţional;
5. rezilienţa statului în raport cu riscurile şi ameninţările de tip hibrid;
b) terorismul;
c) spionajul îndreptat împotriva intereselor României sau ale aliaţilor săi, precum şi procurarea, deţinerea, accesarea sau diseminarea de informaţii clasificate sau nedestinate publicităţii, relevante pentru securitatea naţională, în orice formă, în afara dispoziţiilor legale;
d) proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, produselor cu dublă utilizare şi armamentului convenţional;
e) acţiunile extremiste de factură rasistă, xenofobă, totalitaristă, de sorginte anarhistă, comunistă, fascistă, legionară, antisemită şi revizionistă, respectiv propaganda în favoarea acestora de natură a afecta atributele constituţionale fundamentale ale statului, climatul de stabilitate socială, convieţuire interetnică şi de păstrare, dezvoltare şi exprimare a valorilor democratice identitare;
f) criminalitatea organizată de natură a afecta interesele naționale şi obiectivele de securitate naţională;
g) acţiuni ostile de natură a afecta interesele şi obiectivele naţionale de securitate pe linia infrastructurilor critice de comunicaţii şi tehnologia informaţiilor;
h) acţiunile sau inacţiunile care creează stări sau disfuncţii de natură a afecta capacitatea operaţională, informaţiile şi procesele de decizie ale organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale ale statului român ori a beneficiarilor informaţiei de securitate naţională;
i) acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele şi obiectivele naţionale de securitate prin utilizarea conjugata si coordonată de metode si mijloace convenţionale si neconvenţionale de ordin, militar, economic, social, informaţional sau cibernetic;
j) acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele şi obiectivele de securitate referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, precum şi cele referitoare la dezvoltarea economico-socială durabilă;
k) acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care pot aduce atingere, direct sau indirect, vieţii, integrității fizice, sănătății sau libertății de acţiune a preşedintelui României şi familiei acestuia, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, prim-ministrului Guvernului României, membrilor Guvernului României, precum şi echivalenţilor străini ai acestora, cărora li se asigură protecţie conform legii, securităţii sediilor de lucru, a reşedinţelor acestora, precum și a obiectivelor în care demnitarii menţionaţi își desfășoară activitatea cu caracter temporar.Cum sunt definite amenințăril la adresa securității naționale a României potrivit legii în vigoare?a) planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului românb) acțiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra țării sau de război civil, înlesnirea ocupației militare străine, aservirea față de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizații străine de a săvârși oricare din aceste faptec) trădarea prin ajutarea inamiculuid) acțiunile armate sau orice alte acțiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de state) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, procurarea ori deținerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum și divulgarea secretelor de stat sau neglijența în păstrarea acestoraf) subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români*) sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale;g) acțiunile prin care se atentează la viața, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcții importante în stat ori a reprezentanților altor state sau ai organizațiilor internaționale, a căror protecție trebuie să fie asigurată pe timpul șederii în România, potrivit legii, tratatelor și convențiilor încheiate, precum și practicii internaționaleh) inițierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea în orice mod a acțiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol sub orice formă unitatea și integritatea teritorială a României, precum și incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drepti) actele teroriste, precum și inițierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activități al căror scop îl constituie săvârșirea de asemenea faptej) atentatele contra unei colectivități, săvârșite prin orice mijloace;k) sustragerea de armament, muniție, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitățile autorizate să le dețină, contrabanda cu acestea, producerea, deținerea, înstrăinarea, transportul sau folosirea lor în alte condiții decât cele prevăzute de lege, precum și portul de armament sau muniție, fără drept, dacă prin acestea se pune în pericol securitatea naționalăl) inițierea sau constituirea de organizații sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k), precum și desfășurarea în secret de asemenea activități de către organizații sau grupări constituite potrivit legii.m) orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional.”Coaliția de guvernare dezbate proiectele legilor securității naționale, un pachet mai amplu de legi care privesc funcționarea și organizarea serviciilor de informații, a armatei, ministerului de Interne și CSAT. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat pe 27 mai că proiectele sunt analizate în cadrul fiecărui partid din coaliție, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.CA SĂ FIE CLAR: Se pregătește și imunitate pentru ofițerii SIE: e nevoie de procurori și judecători ”anume desemnați” și de acceptul CSAT – proiect de legeCadrele militare din SIE pot fi audiate, percheziționate, reținute sau arestate preventiv numai de procurori militari anume desemnați, iar perchezițiile în sediile SIE pot fi realizate cu mandate date de judecători anume desemnați și cu aprobarea președintelui României, potrivit unui proiect de lege pentru funcționarea Serviciului de Informații Externe (SIE) aflat în dezbaterea coaliției de guvernare.Ce prevede exact proiectul:Art. 23. – (1) Cadrele militare din SIE desfăşoară activitatea în interesul statului român şi se află sub protecţia legii.(2) Cadrele militare din SIE pot fi audiate, percheziționate, reținute sau arestate preventiv numai de procurori militari anume desemnați și cu informarea prealabilă a directorului Serviciului de Informații Externe și în prezența unui reprezentant al structurii juridice a Serviciului.
——–
(6) Pentru efectuarea oricăror activități de urmărire penală, accesul organelor abilitate în sediile și obiectivele Serviciului de Informații Externe se realizează doar cu aprobarea președintelui Consiliului Suprem de Apărare a Ţării și informarea prealabilă a directorului SIE, în baza unor mandate emise de judecători anume desemnați din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.Proiectul de lege consultat pentru G4Media introduce noi condiții și pentru urmărirea penală a directorului SIE.Astfel, Articolul 6 din proiect prevede că:(5) Directorul Serviciului de Informații Externe poate fi audiat, percheziționat, reținut sau arestat numai la sesizarea Procurorului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și cu încuviințarea prealabilă a CSAT.
(6) Urmărirea și trimiterea în judecată penală a directorului SIE se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de către Direcția Națională Anticorupție, cu aprobarea Președintelui României. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.Prevederile din proiectul de lege pentru funcționarea SIE sunt similare cu cele din proiectul legislativ pentru funcționarea SRI, prin care procurorii pot intra în sediile SRI care gestionează informații secrete de stat doar cu aprobarea președintelui CSAT, care este șeful statului, și cu informarea prealabilă a directorului Serviciului, se arată într-un proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii aflat în dezbaterea coaliției. Ofițerii SRI vor putea fi audiați, perchezționați sau reținuți pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu numai de procurori anume desemnați. Că sunt mai egali în fața Legii, conform mizeriei de Constituții române, decât ceilalți cetățeni! BĂ, NU VĂ E RUȘINE DE TOȚI MORȚII DIN DECEMBRIE 1989?!Ce prevede proiectul de lege:Art. 39 – (1) Personalul Serviciului:
a) desfăşoară activităţi ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru aceasta;
b) poate fi audiat, percheziţionat sau reţinut pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea numai de procurori anume desemnaţi, cu informarea prealabilă a directorului general al Serviciului şi în prezenţa unui reprezentant al structurii juridice a Serviciului;(2) Pentru efectuarea oricăror activităţi de urmărire penală, accesul organelor abilitate în sediile şi obiectivele Serviciului în care se gestionează informaţii secret de stat se realizează doar cu aprobarea preşedintelui CSAT şi informarea prealabilă a directorului general al Serviciului, în baza unor mandate emise de judecători din cadrul ICCJ.Legea în vigoare nu prevede în mod special procedura prin car un ofițer SRI răspunde în fața legii. Potrivit legii 14 din februarie 1992, actualizată în 2014, în baza căreia își desfășoară activitatea SRI, ”cadrele din sectoarele operative la Serviciului Român de Informaţii sunt funcţionari publici care îndeplinesc atribuţii ce implica exerciţiul autorităţii de stat, avînd toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru aceasta calitate”. Altfel spus, ofițerii SRI nu beneficiază în prezent de regim special în fața legii penale, altul decât cel stabilit pentru funcționarii publici.De notat că prevederile privind imunitatea ofițerilor SIE și SRI sunt betonate și într-un al treilea proiect de lege, care privește activitățile de informații și contrainformații, aflat și el în dezbaterea coaliției de guvernare.Art. 33 din proiectul de lege privind activitățile de informații și contrainformații: Pentru efectuarea oricăror activități de urmărire penală, accesul organelor abilitate în sediile și obiectivele autorităţilor/ structurilor prevăzute la art. 6 în care se gestionează informații secret de stat, se realizează doar cu aprobarea președintelui CSAT și informarea prealabilă a conducătorului instituţiei, în baza unor mandate emise de judecători din cadrul ÎCCJ.Prevederile legate de urmărirea penală a ofițerilor SRI și SIE nu există în legislația actuală care guvernează activitatea celor două servicii de informații.Cum se desfășoară controlul parlamentar asupra SIE:Proiectul de lege consultat de G4Media prevede, la fel ca și Legea 1 din 1998 (Legea SIE), că Parlamentul exercită controlul asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe, prin intermediul unei comisii parlamentare speciale.Noul proiect aflat acum în dezbaterea coaliției exclude însă de la controlul parlamentar o parte a activității SIE. Mai precis, exclude ”planificarea, evidenţa, utilizarea, justificarea şi controlul cheltuielilor operative destinate realizării activităţii specifice Serviciului de Informaţii Externe se efectuează în conformitate cu regulile generale în această materie, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării”.Cum e numit și demis șeful SIEO altă noutate din proiectul de lege e apariția unei proceduri clare pentru demiterea șefului SIE. Astfel, șeful SIE poate pleca prin demisie sau demitere de către Parlament, în ședință comună, la propunerea Preşedintelui României, dacă șeful SIE a încălcat prevederile care spun că nu poate face parte din partide, formațiuni sau organizații politice, nu poate candida pentru o funcție aleasă și nu poate desfășura activități de propagandă în favoarea sau defavoarea unui candidat pentru funcții alese.Ce spune proiectul de lege:
Art. 7. – (1) Funcţia de director al SIE este incompatibilă cu orice altă funcție sau activitate publică sau privată, cu excepția funcţiilor sau activităţilor în domeniul didactic.
(2) Directorul SIE nu poate face parte din partide, formațiuni sau organizații politice, nu poate candida pentru o funcție aleasă și nu poate desfășura activități de propagandă în favoarea sau defavoarea unui candidat pentru funcții alese.
(3) Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului de Informaţii Externe se poate face:
a) prin demisie, înaintată Preşedintelui României şi notificată preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului;
b) pentru încălcarea prevederilor alin. (2), de către Parlament, în şedinţă comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României.  

Source link