În urmă cu aproape 50 de ani, dictatorul Nicolae Ceauşescu stabilea, într-o şedinţă a Comitetului Executiv al PCR, fără vreo consultare a clujenilor, schimbarea denumirii oraşului: din Cluj în Cluj-Napoca. Stenograma şedinţei relevă modul în care erau luat atunci deciziile.În Arhivele Naţionale ale României apare stenograma şedinţei Comitetului Executiv al Comitetului Central al PCR din 15 octombrie 1974, în care s-a discutat schimbarea denumirii oraşului din Cluj în Cluj-Napoca.La şedinţă au participat pe lângă Nicolae şi Elena Ceauşescu, prim-ministrul Manea Mănescu, miniştrii Emil Drăgănescu, Constantin Băbălău şi Maxim Berghianu. De asemeneea, a participat şi Leonte Răutu, rectorul de atunci al Academiei „Ştefan Gheorghiu”. Ideea a venit din partea lui Nicolae Ceauşescu care a precizat că „oamenii vor această schimbare”. Iniţial, participanţii la şedinţă au privit cu rezerve schimbarea, scrie Adevarul.ro.Stenograma şedinţei în care s-a decis schimbarea numelui municipiului Cluj în Cluj-Napoca: „Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, Clujul sărbătoreşte 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu. Mâine (16 octombrie) vrem să facem acolo o festivitate şi este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca şi atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce părere aveţi? Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este bine. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După cum se ştie, Napoca este o denumire dacă. Tovarăşul Leonte Răutu: Este o denumire dată de romani, de legiunile romane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: După datele pe care le-am primit eu reiese că Napoca este o denumire dacă. După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană. Tovarăşa Elena Ceauşescu: Nu este mai bine să nu legăm Cluj-Napoca? Şi mie mi se pare că este o denumire romană; să nu fie amândouă romane. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Indiferent dacă este romană, tot îi dăm această denumire. Tovarăşul Manea Mănescu: Până acum noi ştiam că Napoca este o denumire dată Clujului de romani. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană. În timpul dacilor – aşa se spune în documentul care îl am eu – aşezarea Napoca îşi păstrează acelaşi nume şi în timpul stăpânirii romane şi în anul 124 Napoca este declarat municipiu de către împăratul Hadrian, şi alături de această localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum. Aşa sunt cel puţin datele istoricilor; dacă voi le-aţi copiat bine? Tovarăşul Ştefan Bîrlea: Cu siguranţă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Aşa că păstrăm denumirea de Cluj, care era dată de romani şi denumirea veche, Napoca, care este dacă. Tovarăşul Leonte Răutu: Nu îmi dau seama ce câştigăm dând această denumire. Şi Parisul înainte s-a numit Lutetia şi nu i s-a dat şi această denumire. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Buda şi Pesta nu este la fel? Tovarăşul Leonte Răutu: Au fost două oraşe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Oamenii o vor. Tovarăşa Elena Ceauşescu: Mult nu câştigăm. Tovarăşul Leonte Răutu: Să nu mai vină şi alţii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Nu este o regulă. Tovarăşul Constantin Băbălău: Drobeta – de exemplu – a intrat foarte repede în vocabularul oamenilor. Tovarăşul Emil Drăgănescu: Să fim de acord. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Deci, să-i spunem Cluj-Napoca. Tovarăşul Maxim Berghianu: Au şi Hotelul Napoca. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Asta reaminteşte că acum 2000 de ani acolo a existat o civilizaţie şi nu a fost adusă de vânt. Tovarăşul Emil Drăgănescu: Are o semnificaţie deosebită. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Ce spuneţi, sunteţi de acord? Tovarăşul Emil Drăgănescu: Este foarte bine. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu: Deci rămâne aşa: Cluj-Napoca. Sunteţi de acord? Toţi tovarăşii sunt de acord.” 

Source link