Connect with us

Eveniment

Cluj vs București. Aproape TOȚI banii merg pe subvențiile de căldură si transport. La ei. Este normal?

Diana Petrescu

Published

on

Cluj vs București. Aproape TOȚI banii merg pe subvențiile de căldură si transport. La ei. Este normal? 1

Bucureștenii sunt mai săraci decât clujenii astfel că au nevoie de subvenții. Bucureștenii nu-și permit să plătească prea mult căldura și transportul astfel că aproape toți banii de la Primăria București se duc pe subvenții la căldură și transport. Le mai rămân câțiva bani de salarii. Nimic pentru investiții.Andrei Caramitru: „PMB nu mai exista. Deloc. Sorin Ionita ne arată poza reala – TOTI banii merg pe subvențiile de caldura si STB. Si câteva salarii. Asta e tot. Deci PMB ar putea fi eliminat, nu e nevoie de nimeni – doar un mecanism prin care banii care intra intr-un cont din taxe merg la subvenții, automat, si asta e tot.Primăriile de sector sunt ok – au bani (fiecare cu buget mai mare decât Cluj-ul) si cresc mult investitiile. Acolo se fac lucruri acum, nu la PMB care nu mai are vreun sens de a exista.
Problema FUNDAMENTALA – despre care am tot scris – este ca Nicusor ERA OBLIGAT, din prima zi, sa restructureze si sa reducă subvențiile astea la jumătate. Nu e matematica avansată – vorbim de 2 cifre si un nivel Gâgă de înțelegere a problemei.Avea o fereastra de 100 de zile la început. Acum a pierdut trenul si a dispărut si el si primăria, de tot – e doar o stafie care bântuie confuză prin clădire in râsetele si huiduielile publicului.Cred ca cel mai bine ar fi sa își dea demisia, sincer sa fiu. Sa vina oricine altcineva care are tupeul sa facă reforma de mai sus – care e inevitabila – cu un consiliu care îl susține politic”.Sorin Ionita: „Bucureştiul la început de 2022: faliment tehnic (obligaţiile rigide de plată depăşesc bugetul) şi zero spaţiu pentru dezvoltare. E situaţia multor comune sărace: Consiliul ales se întruneşte degeaba, în afară de gâlceavă şi păstorit sinecuri, deoarece nu are spaţiu bugetar ca să decidă ceva, fiind obligat să ia act de cheltuieli la care e obligat prin lege (cel puţin atâta vreme cât CGMB nu-şi crează marjă de decizie prin restructurarea subvenţiilor, ceea ce anul ăsta nu doreşte să facă).În acelaşi timp, atât PMB cât şi entităţile subordonate au zero dialog cu cetăţenii pe tema buget – nu mai vorbesc de consultare publică pe bune. Noroc cu greva STB că aflăm şi noi cu ţârâita, din certuri, cam ce planuri de reformă au cu compania, deşi ţintele de performanţă tot nu-s clare. Consultarea e şi un exerciţiu de comunicare şi educaţie ceăţenească, plus instrument de leadership: informezi oamenii dinainte, ţi-i aduci alături când urmează perioade grele cu decizii impopulare.Aveţi în link exemplul unui oraş din Canada care face chiar acum consultarea publică pe proiectul de buget local 2022: un simulator online unde oamenii îşi pot exprima opţiunile (+/-) pe principalele categorii de cheltuieli şi venituri. Banal, simplu, intuitiv şi genial, lecţia fiind că nu poţi închide bugetul până nu-l echilibrezi, deci fiecare cetăţean e forţat să ia decizii de optimizare şi învaţă lecţia realismului.Cost simulator: 150 dolari canadieni. Accesări: peste 22.000 din decembrie până acum. Probabil e mult prea complicat de făcut aşa ceva pentru PMB şi genialii din IT peste care plouă cu bani pentru “e-government”. EFOR se oferă să facă şi să găzduiască un asemenea simulator online dacă PMB ne promite că-l va promova şi include în procedurile lor de consultare publică, oricum obligatorii prin lege, care în momentul ăsta nu e clar în ce constau, pentru a avea o masa critica de utilizatori”.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom