Primarul Emil Boc a vorbit, în cadrul unei conferințe de presă, despre „proiectul care vizează coridorul pietonal și velo de la Apahida, până la Jucu, Bonțida (în primă etapă, de la Gilău la Apahida)”. Potrivit edilului, blocajul acestui culoar de biciclete și pietonal (la intrarea în Cluj, unde este situată rezerva de apă) ar urma să fie depășit prin integrarea proiectului velo și pietonal în cel al centurii metropolitane, care are, de asemenea, incluse piste de biciclete.„Ce am făcut până acum? Am acordul politic al primarilor (Gilău, Florești, Cluj, Apahida), avem acordul tehnic, adică proiectul de protocol, avem calendarul, ca în luna martie să se aprobe în Consiliile Locale Cluj, Gilău, Apahida, Florești, protocolul de asociere, după modelul centurii metropolitane, iar în luna aprilie să lansăm licitația. (…) Finanțarea o vom atrage din fonduri europene, în esență”, a declarat Emil Boc. În urma acestui protocol, primăriile ar urma să achiziționeze în comun servicii de proiectare pentru coridorul de mobilitate sustenabilă verde-albastru de pe malurile Someșului. „Pistele de biciclete de la centura metropolitană vor fi diferențiate față de centură, merg pe la baza centurii metropolitane, astfel încât să existe o siguranță a celor care folosesc bicicleta, față de cei care folosesc mașina. De la Someș merg exact pe lângă centura metropolitană, pentru că în ampriza centurii metropolitane este prinsă și această pistă de biciclete, sigură, și noutatea este că am făcut intrări și ieșiri de pe centura metropolitană pentru acest culoar velo și pietonal, astfel încât să nu mai trebuiască să obținem niciun fel de aviz de la Apele Române pentru rețeaua de siguranță strategică a orașului”, a precizat viceprimarul Dan Tarcea.„Acum soluția tehnică este găsită, oamenii o implementează și nu mai avem bariere de natură tehnică să mergem mai departe”, a completat primarul Boc. Declarativ, toate bune și frumoase! Ascultând vorbele edililor liberali ne și putem imagina cum ne vom plimba, în curând, pe noile piste metropolitane de biciclete. Numai că, la modul concret, mai e mult până departe. Chiar și aproape, lângă noi, în Cluj-Napoca, mai sunt multe de făcut până să ajungem să avem, cu adevărat, piste de biciclete funcționale. Nici măcar noile piste verzi din buricul târgului nu îi ajută pe bicicliști să circule mai ușor, ci, dimpotrivă, le pun „bețe în roate”.Ziar de Cluj a discutat cu Radu Mititean, directorul executiv al Clubului de Cicloturism ”Napoca” și președintele Federației Bicicliștilor din România, despre proiectul metropolitan de piste de biciclete anunțat de primarul Emil Boc și despre pistele de biciclete din Cluj-Napoca. Ziar de Cluj: Ați urmărit conferința de presă a primarului Boc, în care vorbește despre proiectul care vizează coridorul pietonal și velo de la Apahida, până la Jucu, Bonțida?Radu Mititean: Am văzut un articol de presă cum că ar fi făcut el declarații pe tema aceasta, cum că va bate la cap primarii celorlalte comune să miște ceva să se pună în practică promisiunile pe care le auzim de ani de zile. Ziar de Cluj: A declarat că va integra pistele de biciclete în proiectul centurii, pentru a depăși problema de la intrarea în Cluj, de la Muzeul Apei. Radu Mititean: E băgat în proiectul de centură, dar nu prea e loc, nu prea sunt același lucru. Cel mult dacă modifică proiectul centurii. Ziar de Cluj: Dar cum sunt în Cluj pistele de biciclete? Noi vorbim despre piste de la Apahida la Bonțida, dar în Cluj totul e pus la punct?Radu Mititean: Sunt două subiecte importante, dar separate. Una e conectarea Clujului spre Florești, fiindcă acum din Florești nu ai cum să vii în Cluj cu bicicleta, că e nebunia aia pe DN1 și mai departe. Amândouă subiectele sunt fierbinți. La declarațiile primarului, deocamdată noi încă vedem așa, ca o abureală; să vedem chestii în concret, ce anume modificări vor să facă și nu prea sună acceptabil, pentru că acolo problema era că centura era planificată să fie sus pe terasă, la înălțime, nu jos în platou. Exact aia e problema, pentru că dacă tu îi spui să urce biciclistului, să coboare iar, nu va fi atractiv, nu va fi funcțional, deci aia pare mai degrabă o abureală, nu știu ce modificări vor să facă. Pe unde va fi pista? Trebuie să vedem ceva concret, că așa, o declarație verbală… eu am văzut, am stat multe ore cu proiectanții să discutăm și trebuie să vedem în concret. A declarat așa o chestie, dar nu rezultă nimic din declarația aia, dacă e ceva fezabil sau e doar așa, ca să pară că se preocupă în concret și nu doar declarații și promisiuni. Deci, nu am ce să zic, că nu am văzut concret despre ce e vorba. Ziar de Cluj: Deci nu e așa simplu, vom discuta și se va rezolva?Radu Mititean: Noi am stat multe, multe ore în nu știu câte sesiuni, în ultimii 2 ani, cu proiectanții de acolo pentru alte zone, dar pentru asta nu părea neapărat o soluție fezabilă pe unde spuneau ei să facă. Și nu cred că se mai schimbă traiectoria centurii acuma, după studiul de fezabilitate, și se laudă că sunt într-o fază avansată, că trebuie să obțină avizul de mediu, nu mai pot să îi schimbe major traseul. Și aici venea cumva la înălțime, pe niște viaducte, nu era jos, unde e problemă mare, zona asta, unde e sediul SGA-ului, unde vine gardul de la Sun până în apă și o bucată cam pe unde e Muzeul Apei, că aici e cumva pe ambele maluri până în râpă, până în buza dealului. Și acolo am făcut demersuri, tot facem demersuri organizațiile să se rezolve acolo, să cedeze Compania de Apă o fâșie de câțiva metri pe marginea terenului. Tocmai pentru că nu părea fezabilă varianta să o duci pe sus, cuplată sau nu cu centura. Ziar de Cluj: Doar acolo ar fi o problemă pe traseu?Radu Mititean: Acolo e problema cea mai mare, în rest mai sunt destule zone în care s-au tot dat autorizații de construire sau se intră ilegal până înspre apă ș.a.m.d. Trebuie făcut un studiu global și planuri urbanistice. Ziar de Cluj: Când credeți că am putea avea, la modul concret, pistele acestea de biciclete?Radu Mititean: Când or să se miște autoritățile pentru că, altfel, ele sunt prinse în toate documentele strategice, ideea de culoar verde-albastru pe Someș de la Gilău spre Bonțida e prinsă, scrie în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, scrie în Strategia de Dezvoltare Integrată Metropolitană, SIDU, care e aprobată recent, scrie în strategia cu finanțarea, cu dezvoltarea pe Regiunea Nord-Vest, scrie în toate documentele strategice, de principiu. Dar, de la principiu, tu trebuie să începi, să prinzi în planurile urbanistice, să prinzi în strategii. Acolo, încă nu am văzut concret, suntem la faza de promisiuni. Dar o să ținem cont de ele. Dar, când și cum… Acuma se dezbate planul urbanistic general nou al Apahidei, al Floreștiului a fost iar de la zero, nu știm în ce stadiu este, cel al Clujului se amână sine die, că tot zicea Primăria că iminent, că în curând, și acuma s-a aflat, în toamnă, că, de fapt, nici vorbă, că mai devreme de 2024 nu o să avem noul PUG.Suntem la faza de promisiuni, încă nu a fost prins, în concret, în niciun proiect, în niciun document concret. Trebuie făcut un studiu concret pe toate bucățile, că așa ai niște bucăți pe care e clar că se poate, altele nu se știe, sau se poate acum, dar dacă aprobă un PUZ săptămâna viitoare, nu se mai poate, cum s-a mai întâmplat la Florești, în proiectul Cluj Bike, când au achiziționat acum vreo 10 ani bicicletele acelea, vai de capul lor, acolo era și ceva că să lege Clujul de Florești de o pistă și au zis că Floreștiul a promis și apoi au aprobat niște PUZ-uri care au făcut imposibilă ținerea promisiunii și gata, a picat toată treaba, de unde înțeleg că s-au pierdut și fondurile ș.a.m.d., în proiectul acela. Și asta ar trebui prevenit. Deci, da, cumva e necesară cooperarea aia, să o și pună pe hârtie, să nu rămână o chestie declarativă. Că așa, declarații de principiu avem de la toți primarii, că da, au înțeles, acceptă ideea. E o promisiune, sperăm să fie pusă în practică, inclusiv sub aspectul acesta că, da, semnăm un protocol de colaborare și achiziționăm în comun, o procedură ca să facă un studiu unitar, nu să facă Clujul ceva, dar Floreștiul nu face sau face pe dos, cum s-a întâmplat de 20 de ani încoace, că nu s-au corelat între ele.Ziar de Cluj: Și, în Cluj, s-au mai mișcat lucrurile?Radu Mititean: În Cluj, din păcate, au mers spre rău, nu înspre bine. Adică, unele chestii care erau mai bune s-au făcut mai rele, altele au devenit imposibil de folosit, din cauza legii sau din cauza Primăriei, iar chestii noi nu s-au făcut. Ziar de Cluj: În Centru s-au făcut.Radu Mititean: S-au făcut, dar și ce s-a făcut, s-a făcut prost, adică, și eu, ca biciclist, am ajuns să evit străzile pe care s-au făcut așa-zise piste de biciclete, că nu fac decât să-mi crească disconfortul sau să mă pună în pericol. Ajungi să îți dorești să nu se facă, pentru că e mai rău decât fără. Ziar de Cluj: Pistele acelea verzi, care arată bine și sunt atât de promovate?Radu Mititean: Arată bine, dar au pus o chestie din-aia super grunjoasă pe ele, că mergi de parcă ești în pădure, parcă ești pe off-road. Dacă nu ai roți groase de mountain bike, faci efort foarte mare. O pistă se face cât mai fină, pe când ei au pus niște chestii grunjoase de nu îți mai vine să mergi pe acolo. Mergeam cu copiii la școală pe bicicletă, pe remorcă, și am ajuns să evit străzile din cauza acelui verde, că ajungeam să pun pinion mare de parcă eram pe urcare sau pe drum forestier. Plus zigzagurile care te duc și te învârt și unghiuri la 90 de grade și stop după stop ș.a.m.d., că îți pare rău că nu mai ai voie să mergi împreună cu mașinile, că măcar acolo treceai mult mai repede. Că au și pus obligativitate de utilizare. Nu respectă niciun standard, plus că nici nu sunt, din punct de vedere legal, piste. Ei au pus indicator de pistă, dar marcajul l-au făcut întrerupt, dând de înțeles că mașina poate călca, nu trebuie să amendezi pe nimeni dacă blochează pista că ăla zice, păi, nu-i pistă, dacă mi-ai pus marcaj punctat. Și, invers, ciclistul. Plus că înainte, de bine, de rău, se mai putea circula pe benzile acelea comune cu transportul în comun, că erau late. Acum le-au îngustat, sunt așa de înguste încât, dacă vine troleibuzul sau autobuzul, fizic nu are cum să treacă pe lângă biciclist, că ori stă autobuzul după el, ori trebuie biciclistul să se oprească, să se urce pe trotuar, ca să treacă autobuzul, dar îl obligă pe biciclist să folosească banda aia. Și acum au dat drumul și la taxiuri pe o parte din benzile respective, plus că legislația s-a schimbat în toamna trecută și spune că, la devansarea bicicliștilor, trebuie lăsată o anumită distanță. Ori, alea sunt delimitate cu bandă continuă, nu are cum legal să mai treacă un autobuz sau un troleibuz. Deci, practic nu se mai pot folosi în comun și practic bicicliștii au pierdut kilometri aceia de bandă comună, cât era. Acum nu mai au nimic. Înainte nu aveau piste pe axa est-vest deloc, dar aveau pe niște porțiuni dreptul să meargă pe bandă, acum, conform legii, alea au rămas în aer, dar Primăria se face că plouă. Deci, lucrurile s-au înrăutățit în ultimii 2-3 ani, nu s-au îmbunătățit!Ziar de Cluj: Și povestea în ultimii ani asta e, că orașul e prietenos pentru pietoni, pentru bicicliști, că descurajăm mașinile. Radu Mititean: Declarativ, da, dar în practică lucrurile merg invers. Ziar de Cluj: Deci, practic, nici mașinile, nici bicicliștii…Radu Mititean: Vedem la faza de promisiuni că urmează, că o să, că se va face pe Calea Mănăștur, dar, deocamdată, ce am văzut în ultimii 2-3 ani, au adus, per ansamblu, înrăutățire, măsuri mai degrabă înspre rău, decât înspre bine. Restul sunt tot la faza asta declarativă, tot trebuie să vedem, ok, pune-le în practică, că deocamdată pe declarații e una, dar în practică vezi, în continuare, lățiri de carosabil, îngustări de trotuar, desființări de piste existente sau îngustare ș.a.m.d. Și acolo pe Bună Ziua, s-au pus că arată bine în poze, dar când te uiți, pista aia e mult prea îngustă, lățimea normală, trebuie să ai 1,60 m lățime utilă, ori alea sunt porțiuni care dacă au un metru, deci nu poate un biciclist să depășească alt biciclist. Pe de altă parte, dacă au pus indicatorul pistă de biciclete înseamnă că biciclistul e obligat să stea, nu are voie să iasă de pe ea, deci nu mai pot, dacă am un om mai lent în față sau un copil, trebuie să stau după el un km pe Bună Ziua, că nu am voie să-l mai depășesc, că au pus indicator de pistă și nu am voie să ies de pe ea. Asta e marea problemă, că sunt făcute prost și înguste. Și eu, când merg spre Gară, încerc să merg pe alte străzi, să nu merg pe Horea, că acolo trebuie să merg pe pista aia care nu are spațiu de siguranță, e în raza tuturor portierelor și e numai o chestiune de timp până ai un accident de portieră deschisă intempestiv. Sunt niște standarde care prevăd un spațiu de siguranță, nu s-au respectat, Primăria a făcut cu spațiu de siguranță zero față de mașini parcate, față de pietoni ș.a.m.d. Ziar de Cluj: Și acum pistele de biciclete sunt folosite și de serviciile de livrări la domiciliu, acești bicicliști trebuie să meargă repede, să ajungă la clienți. Radu Mititean: În mod normal, Poliția nu ar fi trebuit să avizeze nici una dintre aceste piste. În București, după mult scandal, organizația de bicicliști a dat în judecată Poliția Rutieră, ca să o forțeze să retragă avizele și, astfel, 90% din ceea ce zicea Primăria București, pe vremuri, că ar fi piste de biciclete, au fost desființate, pentru că nu respectau minimele condiții de siguranță. Și la Cluj probabil că o să ajungem și la situația asta, dacă Primăria nicicum nu vrea să-și schimbe optica și tot cârpăceli face, va trebui să forțăm desființarea prin justiție.Ziar de Cluj: Câte piste ar trebui desființate?Radu Mititean: Cea mai mare parte, adică, în Cluj, nu prea găsești ceva să fie la un standard acceptabil, chiar și după legislația actuală. Probabil că mai mult de jumătate ar trebui să-și piardă caracterul de piste de biciclete, să nu mai fie obligatorii pentru bicicliști. În afară de chestii care, ok, nu sunt neapărat comode sau sunt un pic la limită, dar să zicem că merg, cum e pista de pe malul Someșului, la Parcul Rozelor. Dar, în rest, când treci prin zona centrală, nici una nu are o lățime minimă necesară și spațiu lateral de siguranță. Deci, practic, dacă iei la bani mărunți, ar trebui să desființezi cam cel puțin trei sferturi din ce pretinde Primăria clujeană că ar fi piste de biciclete în Cluj. 

Source link