Connect with us

Prin Oras

Salariul de boier pe care îl încasează din bani publici Marius Călin Sabo, directorul pieței en gros din Dezmir

Alex Campian

Published

on

Salariul de boier pe care îl încasează din bani publici Marius Călin Sabo, directorul pieței en gros din Dezmir

Firmele cu capital exclusiv de stat sunt conduse de obicei de sinecuriști care încasează salarii mari plătite din bani publici. De cele mai multe ori, șefii de societăți de stat mai mult mimează munca, dar bineînțeles că se întâmplă să existe și directori harnici, dedicați care reușesc să aducă profit serios companiilor pe care le conduc. Ziar de Cluj analizează activitatea și salariile șefilor firmelor de stat din județul Cluj.Marius Călin Sabo este directorul Centrului Agro Transilvania SA, aflată în subordinea Consiliului Județean. Conform declarației de avere aferentă anului 2020, el încasează un salariu lunar de 13.500 lei, ceea ce înseamnă că în urmă cu doi ani a obținut din salarii 162.162 lei.Tot la capitolul bani, el a menționat mai multe conturi bancare, în care sunt depozitați 136.000 lei, respectiv 40.000 euro.El a notat în declarația de avere și împrumuturile pe care le-a acordat propriei firme și părțile sociale pe care le deține la diverse firme.Directorul Centrului Agro Transilvania deține, împreună cu soția, patru terenuri în intravilanul municipiului Gherla.Tot în Gherla, Marius Călin Sabo are o casă de locuit de 130 mp, dobândită prin cumpărare și două apartamente de 77 mp în Gherla, dobândite prin cumpărare.În declarația de avere mai figurează și un autoturism Mini Cooper, an fabricație 2013.Centrul Agro Transilvania SA Dezmir a fost înființată în 2004 și are obiect de activitate închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate și intermedieri în comerțul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile și cu semifabricate.Compania are următorii asociați: Consiliul Județean Cluj (55%), Consiliul Local Apahida (15%), Consiliul Local Câmpia Turzii (8%), Consiliul Local Câmpia Turda (8%), Consiliul Local Dej (8%), Consiliul Local Huedin (3%), Consiliul Local Câmpia Gherla (3%).Din Consiliul de Administrație fac parte următorii: Emil Luca, Marinela Corina Cozea, Aurel Roșianu, Marinela Moldovan, Bella Attila Biro.Conform ultimelor date disponibile, Centrul Agro Transilvania SA a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de 983 mii euro, a declarat un profit net de aproape 202 mii euro și a avut un număr mediu de 28 de salariați.În 2019, compania a rulat venituri totale de peste 950 mii euro, a declarat profit net de 155 mii euro și un număr mediu de 30 de salariați.În primii patru ani de activitate, compania Consiliului Județean a avut zero profit, în al cincilea an a declarat pierderi de 27 mii euro. În următorii ani a avut profit care a variat între 32.800 euro și aproape 202 mii euro (profitul din 2020).Prin intermediul SC Agro Transilvania SA, Consiliul Judeţean pune la dispoziţia clujenilor cea mai modernă piaţă de gros şi en-detail din judeţ.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite