Connect with us

Prin Oras

Exact așa ne furăm viața: cu copy-paste din trecut către prezent, să mai avem un viitor

Alex Campian

Published

on

Actualitate pe înţelesul lui Rareş Bogdan: România suportă de peste trei decenii invazia de jos în sus a derbedeilor politici

Ce bine-i, mai ales pentru mediocri, că presa scrisă trăieşte puţin, că nimeni nu ne mai ţine minte subiectul, să ni-l vâre pe gât ori de câte ori îl scoatem de la naftalină, dându-l de proaspăt.(Stau cu o pagină îngălbenită de vreme în mână şi-mi pregătesc spectacolul de a doua zi. Şi-mi fur ideile să le fac cunoscute şi apreciate – că-i în direct şi la o oră de maximă audienţă. Gloria trebuie alimentată, hrănită. Ce-ar fi Făt-Frumos în puțul fântânii, călare pe Scorpie, dacă nu ar alimenta-o pe aceasta cu bucăți din propria-i pulpă? Un ins pe fundul fântânii, normal. Deci, cum este să-ţi furi propria viaţă?)Daţi sonorul mai tare să mă auziţi mai bine:„Bună dimineaţa, naţiune!Azi, vântul slab până la moderat – bătând dinspre Nord-Vest – şi cerul temporar noros din care vor cădea pe alocuri averse de ploaie, l-au îndemnat pe Enciclopedul de serviciu să meargă în căutarea unor descărcări electrice (ţinând, cum e firesc, obiecte metalice în mână). S-ar putea să nu-l vedem curând – … sau să nu-l recunoaştem…” – auziţi dumneavoastră în timp ce pe ecran se desfăşoară, conform regiei, cadre previzibile cu un flash luminos – deh, descărcare electrică – Ka-bum! – sunetul tunetului, fum şi-n cadru – ce răsuflată-i poanta! – apare, clătinându-se, un individ dat cu negru peste tot, cu hainele zdrenţuite şi cu părul vâlvoi, din care iese fum. Hohote de râs şi aplauze de pe track-ul cu hohote de râs şi de pe cel cu aplauze.Fac o grimasă din colţul gurii (un rictus de fin intelectual, nu-i aşa?) şi, cu ochii proptiţi fix în ochii dumneavoastră (aşa pare, doar că unii ştiţi), de fapt, citesc stupidul text pe care-l auziţi de pe un prompter – asta sunt: un prompterist – dar ce vedetă!): „O carte cu paginile îngălbenite ne avertizează că, citez: «Alimentaţia omului are o importanţă covârşitoare, întrucât de ea depinde, în cea mai mare măsură, asigurarea dezvoltării optime a organismului, în perioada de creştere, întreţinerea capacităţii maxime de muncă, precum şi dobândirea şi menţinerea rezistenţei organismului faţă de factorii din mediul exterior».Mişcare de efect (urmează poanta), sunt preluat din alt unghi de către Camera-Din Alt Unghu: „Vorba aceea: politicianul nostru, omul nostru – pornind de la expresia: «s-a făcut om». Începând de aici, cumulând cu importanţa covârşitoare pe care o are alimentaţia omului pentru om însuşi, pentru că de ea depinde – şi nu ştiu dacă nu aţi observat – măcar la televizor (ha, ha, hi, hi – de pe track-ul cu ha-ha şi hi-hi), dar omul nostru – politicianul, când mănâncă, apoi chiar mănâncă – ne-am gândit să-i ajutăm, de câte ori Enciclopedul de serviciu pleacă în căutarea timpului pierdut, să facem schimb de reţete şi bune maniere cu ei, să schimbăm impresii despre cum se curăţă o pată de pe dosar, cum să prăjeşti adversarul până se pătrunde bine, cum să razi o afacere bună, cum să dai rasol la o privatizare etc.”Pam-pam! – intervine cu toba omul din grupul de morţi de foame cocoţaţi pe un podium să facă cover la prostiile pe care le debitez – semnal pentru dumneavoastră că poanta-i savuroasă rău de tot. Mai râdem puţin şi aplaudăm îndelung de pe track-ul cu sunete din acestea, după care continui: „Este drept, specificul regional şi tradiţia locală ne restrâng, puţin, obţiunile – cuvânt nou realizat din îmbinarea utilă a cuvântului opţiune, adică, alegere, cu cea plăcută a verbului a obţine – demnitarii ştiu de ce -, la preparate din vânat autohton: bizon, fazan, guvide şi pentru cunoscătorii de la Economic şi Garda Financiară: rechin şi ţepar – variantă locală de ţipar.”Ajunşi aici, hohotele, fluierăturile (avem şi track cu fluierături!) şi aplauzele mă întrerup. Mă uit şăgalnic-mustrător la presupusul auditoriu, ridic un deget şi aştept (chipurile) să se potolească. Continui, suprapunându-mă (ce efect, dom’le, ce efect!) peste finalul aplauzelor şi hohotelor de râs.„Deci, pentru azi, ţinând cont de temperaturile de 18 până la 23 de grade, precum şi de eventualele căderi de grindină, ne-am gândit să vă prezentăm ceva uşor, de sezon – Smântânitul oalelor. Pentru că activitatea politică este mai încinsă, zilele acestea – încă se mai discută despre rezultatele alegerilor, vorbele se prind mai uşor – spiritele se încing mai iute, caimacul se culege lesne. Folosim cuvinte smălţuite – alunecă mai uşor – din pământ – bolovănoase, să le putem rostogoli mai uşor dar să aibă şi greutate – sau, la alegere, lemnoase, din limba de lemn. În două – patru zile, pertenerul nostru e prins. Deasupra se alege smântâna, dedesubt rămân ei cu buzele umflate. Nu este indicat să discutăm prea mult, smântâna lăsată la vedere lasă zer şi devine apoasă.În rest, să auzim numai de bine.”Muzică, lumini haotice, aplauze, fluierături, tropote, se râde în draci – ies din cadru, năduşit de-mi pot stoarce chiloţii, cu speranţa că n-aţi comutat pe alt canal şi nu am pierdut bonusul de audienţă.(Ooo, dar se repede echipa spre mine, năduşită de emoţie şi de fericire: „Şefu’, şefu’, ai fost magnific”! Totul în faţa ochilor mei este numai o mare de degete groase ridicate în sus şi, orbitor, sumedenie de rânjete încântate – nimeni nu este obosit, toată lumea este fericită: sunt bun, extraordinar de bun, banii curg, câştigă un salariu toată lumea, vai, cât suntem de fericiţi!)De pe ecran se susură-n eter: “Nu uitați să rămâneți pe frecvența noastră, urmează un program de muzică populară de pe îndrăgitele noastre plaiuri/meleaguri/obcine.” (pentru strictsecret.ro)

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite