Connect with us

Prin Oras

Subfinanțarea «României educate» în țara profesorului-președinte în care învățământul „constituie prioritate națională”

Alex Campian

Published

on

Subfinanțarea «României educate» în țara profesorului-președinte în care învățământul „constituie prioritate națională”

Problema zero a învățământului românesc constă în subfinanțarea cronică a sistemului educațional, aspect ce contravine direct Art. 2 din Legea nr. 84/1995, precum și Art. 2 (7) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora „în România învățământul constituie prioritate națională”.Bugetul critic al educației româneștiComparând cele două legi ale Educației Naționale, precum Legea Învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995 actualizată până la data de 1 iulie 2010[1] și respectiv Legea Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educaţiei naţionale, text în vigoare începând cu data de 17 iunie 2021[2], putem constata o schimbare de paradigmă în privința finanțării sistemului educațional.Astfel, dacă în Legea nr 84/1995 se susține finanțarea de la bugetul de stat, respectiv bugetele locale, noua lege a Educației Naționale, în vigoare din ianuarie 2011, stipulează clar și valoarea finanțării acordate atât sistemului educațional ca întreg, cât și alocarea minimă necesară cercetării.Legea 84/1995, actualizată 2010ART. 7 (3) Învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale. Fondurile destinate învățământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat și în bugetele locale.și, respectiv:Legea 1/2011, actualizată 2021ART. 8*) Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.#CIN*) Conform art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (#M75), în perioada 2019 – 2021 nu se aplică prevederile art. 8.Chiar dacă viziunea noii legi a Educației Naționale, valabile din anul 2011, este una considerabil diferită de perspectiva asupra învățământului ca parte a Legii 84/1995 – prin îmbunătățirea schemei organizatorice, a programei școlare/curriculum, dar și a metodologiei de evaluare a elevilor (introducerea calificativelor în evaluarea pentru ciclul primar), cu un accent pregnant pe principalii beneficiari ai sistemului educațional – elevii[3], precum și cu o nouă deschidere asupra elevilor cu deficiențe de învățare, prin introducerea „educației remediale” – transformarea învățământului în „prioritate națională” rămâne în continuare un deziderat.Bugetul EducațieiPractic, pe parcursul unui întreg deceniu (2011-2021) Art. 8 din Legea Educației Naționale, potrivit căruia este prevăzută obligația alocării unui procent de 6% din PIB pentru Educație, nu a fost niciodată aplicat ca atare, fiind prorogat în mod succesiv (fie amânat, fie suspendat de la aplicare prin intermediul Ordonanțelor de Urgență).Ultima prorogare a aplicării Art. 8 din Legea 1/2011, cu o valabilitate extinsă de trei ani, a fost operată în 2018, prin intermediul OUG nr. 114/2018: Art. 50 prevede că în perioada 2019 – 2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea 1/2011.Potrivit Proiectului de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative, publicat de Ministerul Finanțelor Publice în 15 Decembrie 2021[4], acordarea a 6% din PIB Educației, potrivit Art. 8 din Legea 1/2011, se amână pentru anul 2023.ART. XI – (1) Prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023, potrivit proiectului de OUG.Spre exemplu, în 2021, bugetul alocat Educației a fost de 3,6% din PIB, în valoare de 39,6 miliarde lei.Bugetul alocat al Ministerului Educației – 2,55% din PIB – 28,5 miliarde lei[5]. O alocare de 6% din Produsul Intern Brut ar însemna aproape dublarea acestei sume (cca 78-80 miliarde lei).Buget alocat Ministerului Educației în perioada 1991-2005[6]1991 – 47 milioane lei / 2,35% din PIB1992 – 141 milioane lei / 2, 35% din PIB1993 – 357 milioane lei / 1,79% din PIB1994 – 1.300 milioane lei / 2,65% din PIB1995 – 2.000 milioane lei / 3,3% din PIB1996 – 3.000 milioane lei / 3,6% din PIB1997 – 6.900 milioane lei / 3,1% din PIB1998 – 12.000 milioane lei / 4% din PIB1999 – 11.000 milioane lei / 3,1% din PIB2000 – 20.000 milioane lei / 3,1% din PIB2001 – 12.000 milioane lei / 3,9% din PIB2002 – 19.000 milioane lei / 4% din PIB2003 – 24.000 milioane lei / 3,6% din PIB2004 – 26.000 milioane lei / 3,6% din PIBLa data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 1 leu nou echivalează cu 10 000 lei vechi.[7]Beneficiarii direcți ai învățământului românesc – elevii – solicită respectarea legiiPotrivit datelor prezentate[8], poate fi urmărit modul în care „prioritizarea” educației a fost ocultată cu regretabilă consecvență, chiar în ultima decadă (2011-2021) în care, potrivit Legii Educației Naționale 1/2011 „pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv” (ART. 8).În decembrie 2021, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a „transmis guvernanților cozonac cu rahat și cacao, drept echivalent al bugetului acordat educației”: 2,28% din PIB.„În ciuda solicitărilor studenţilor trimise Guvernului de a organiza dezbatere publică, conform legii, proiectul de buget a fost aprobat după nici o zi lucrătoare de la publicare.Mai mult decât atât, în cadrul întâlnirii din data de 20 decembrie, de la Guvern, nu am primit niciun fel de asigurare de la guvernanţi cum că ar exista vreun minim interes pentru revendicările noastre, chiar dacă acestea sunt asumate prin programul de guvernare.Nu acceptăm ca angajamentele luate să reprezinte o simplă maculatură care să fie complet ignorată atunci când Guvernul este chiar în momentul de a le pune în practică. Procentul de 2,28% din PIB alocat Educaţiei este ruşinos şi reprezintă un mesaj privind importanţa Educaţiei pentru decidenţi”, se arată într-un comunicat al ANOSR din decembrie 2021.[9]De altfel, studenţii solicitau şi o creştere cu 121.741.904 lei, reprezentând 0,009% din PIB, a fondului pentru burse.Și asociațiile reunite ale elevilor au solicitat o finanțare corespunzătoare anului 2022, cu respectarea Legii Educației Naționale.Astfel, și Consiliul Național al Elevilor a condamnat cu fermitate decizia de a subfinanța din nou un domeniu atât de important pentru evoluția societății și a solicitat creșterea finanțării învățământului la 4,7% din PIB, atât cât este media europeană a alocărilor bugetare pentru acest sector, conform Eurostat.Printre problemele semnalate de elevi figurează asemenea teme precum:asigurarea cuantumului minim al burselor școlare conform criteriilor actuale de acordarea unor sume pentru asigurarea transportului gratuit al elevilorfundamentarea costului standard per elev prin suplimentarea sumelor la coeficientul „Bunuri și servicii”„Cea mai mare parte dintre motivele pentru care școala românească eșuează este reprezentată de o subfinanțare cronică. Mecanismul e simplu – cu cât sunt mai puțini bani pentru educație, cu atât șansele elevilor de a se integra în societate și în piața muncii sunt mai mici.Nu este posibil ca anul 2022 să ne prindă pe nepregătite, astfel că e necesar ca autoritățile să prioritizeze educația și să o considere un sector indispensabil, cu o finanțare adecvată”, a declarat Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor.[10] Lipsa de finanțare – ce am pierdut. Prioritizarea educației – ce am fi putut obțineSubfinanțarea cronică a învățământului românesc, precum și lipsa de voință politică privind prioritizarea educației, au făcut ca o seamă de aspecte ce se înscriau în noua viziune a educației, după cum a fost aceasta prevăzută în Legea nr 1/2011 și inițiată de Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării (coordonată de profesorul Mircea Miclea 2007)[11], să devină inoperante:Corelarea programei școlare și a examenelor. Evaluările de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a ar fi permis depistarea cunoștințelor lacunare ale elevilor și corectarea graduală a acestora prin planuri individualizate de studiu (plan remedial aplicat în after school), precum și valorificarea predării transdisciplinare, astfel încât elevii să nu se concentreze exclusiv pe materiile de examen, ci să dispună de o deschidere pentru întreg spectrul disciplinar.*În anul școlar 2018-2019, 39,11% dintre elevii care s-au înscris în clasa a VIII-a la începutul anului, la nivel național, nu au luat peste media 5 la Evaluarea Națională 2019, fie nu au intrat în examen, fie au absentat.[12]Profesori motivați – profesori implicați. Profesori formați din punct de vedere profesional (vocațional), selectați potrivit competențelor, răsplătiți corect și selectați în urma unui examen național, desfășurat la finalul formării profesionale.Finanțarea diferențiată a unităților de învățământ, în funcție de performanță – a școlilor din mediul rural, din zone defavorizate și insuficient educate care reușesc să școlarizeze/educe/formeze copiii din zonele de risc, precum și a unităților de învățământ preuniversitar ce reușesc să formeze elevi olimpici.Finanțarea educației ar fi permis o reducere a abandonului școlar și implementarea unor programe funcționale de incluziune școlară/extrașcolară pentru elevii din medii defavorizate sau comunități marginalizate.O mai bună organizare și eficientizare a programelor extrașcolare sau de tip after-school. Revalorificarea „meditațiilor” într-un sistem afters-school funcțional.Re-valorificarea învățământului profesional/dual.O mai bună pregătire a infrastructurii educaționale școlare și a aptitudinilor digitale ale elevilor.Mai multe fonduri pentru cercetare. Asigurarea unui buget predictibil domeniului cercetării.Realizarea unei biblioteci digitale fucționale.Platformă multimedia de evaluare-învățare – cu conținuturi video/audio/text pentru fiecare lecție în parte. [1] https://www.ub.ro/files/universitate/doc/lc/LC06.pdf – Legea Învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995 actualizată 1 iulie 2010.[2] https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2021/LEN_2011_actualizata_2021.pdf – Legea Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educaţiei naţionale, actualizată 17 iunie 2021.[3] Vezi https://edict.ro/studiu-comparativ-al-unui-fragment-din-legea-invatamantului-nr-84-din-24-iulie-1995-si-legea-nr-1-din-5-ianuarie-2011-din-legea-educatiei-nationale/ – Legea educației studiu comparativ.[4] https://mfinante.gov.ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative – Proiecte acte normative – Ministerul finanțelor Publice.[5] https://www.edu.ro/bugetul-ministerului-educa%C8%9Biei-%C3%AEnregistreaz%C4%83-o-cre%C8%99tere-de-finan%C8%9Bare-domeniului-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-de-2418 – Bugetul Ministerului Educației.[6] https://www.factual.ro/declaratii/mirela-furtuna-despre-cel-mai-mic-buget-al-educatiei-din-ultimii-30-de-ani/ – Bugetele Educației – pentru perioada 1991-2004.[7] https://www.bnr.ro/Denominare-1335-Mobile.aspx – Denominare – BNR.[8] https://www.edu.ro/bugetul-ministerului-educa%C8%9Biei-%C3%AEnregistreaz%C4%83-o-cre%C8%99tere-de-finan%C8%9Bare-domeniului-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-de-2418 – Bugetul Ministerului Educației pentru perioada 2005-2021.[9] https://anosr.ro/anosr/studentii-trimit-guvernantilor-cozonac-cu-rahat-pentru-bugetul-acordat-educatiei/35078/ – Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).[10] https://consiliulelevilor.ro/educatia-din-romania-nu-e-cenusareasa-acordati-o-finantare-adecvata/ – Consiliul elevilor.[11] https://www.dropbox.com/s/elrhmritfk0usu1/Modernizarea%20educatiei%202007-2012.pdf?dl=0 – România Educației, România Cercetării. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării/Miclea 2007.[12] https://www.edupedu.ro/mircea-miclea-catre-minister-dupa-rata-de-esec-de-la-evaluarea-nationala-aratati-ne-planurile-individualizate-de-invatare-aplicati-le-in-after-school-si-evaluati-profesorii-dupa-ce-au-facut-cu-cop/ – Rezultate Evaluare Națională 2019 – Analiză Mircea Miclea.   sursa foto: captură vremeanoua.ro

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite