Problema zero a învățământului românesc constă în subfinanțarea cronică a sistemului educațional, aspect ce contravine direct Art. 2 din Legea nr. 84/1995, precum și Art. 2 (7) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora „în România învățământul constituie prioritate națională”.Bugetul critic al educației româneștiComparând cele două legi ale Educației Naționale, precum Legea Învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995 actualizată până la data de 1 iulie 2010[1] și respectiv Legea Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educaţiei naţionale, text în vigoare începând cu data de 17 iunie 2021[2], putem constata o schimbare de paradigmă în privința finanțării sistemului educațional.Astfel, dacă în Legea nr 84/1995 se susține finanțarea de la bugetul de stat, respectiv bugetele locale, noua lege a Educației Naționale, în vigoare din ianuarie 2011, stipulează clar și valoarea finanțării acordate atât sistemului educațional ca întreg, cât și alocarea minimă necesară cercetării.Legea 84/1995, actualizată 2010ART. 7 (3) Învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale. Fondurile destinate învățământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat și în bugetele locale.și, respectiv:Legea 1/2011, actualizată 2021ART. 8*) Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.#CIN*) Conform art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (#M75), în perioada 2019 – 2021 nu se aplică prevederile art. 8.Chiar dacă viziunea noii legi a Educației Naționale, valabile din anul 2011, este una considerabil diferită de perspectiva asupra învățământului ca parte a Legii 84/1995 – prin îmbunătățirea schemei organizatorice, a programei școlare/curriculum, dar și a metodologiei de evaluare a elevilor (introducerea calificativelor în evaluarea pentru ciclul primar), cu un accent pregnant pe principalii beneficiari ai sistemului educațional – elevii[3], precum și cu o nouă deschidere asupra elevilor cu deficiențe de învățare, prin introducerea „educației remediale” – transformarea învățământului în „prioritate națională” rămâne în continuare un deziderat.Bugetul EducațieiPractic, pe parcursul unui întreg deceniu (2011-2021) Art. 8 din Legea Educației Naționale, potrivit căruia este prevăzută obligația alocării unui procent de 6% din PIB pentru Educație, nu a fost niciodată aplicat ca atare, fiind prorogat în mod succesiv (fie amânat, fie suspendat de la aplicare prin intermediul Ordonanțelor de Urgență).Ultima prorogare a aplicării Art. 8 din Legea 1/2011, cu o valabilitate extinsă de trei ani, a fost operată în 2018, prin intermediul OUG nr. 114/2018: Art. 50 prevede că în perioada 2019 – 2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea 1/2011.Potrivit Proiectului de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative, publicat de Ministerul Finanțelor Publice în 15 Decembrie 2021[4], acordarea a 6% din PIB Educației, potrivit Art. 8 din Legea 1/2011, se amână pentru anul 2023.ART. XI – (1) Prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023, potrivit proiectului de OUG.Spre exemplu, în 2021, bugetul alocat Educației a fost de 3,6% din PIB, în valoare de 39,6 miliarde lei.Bugetul alocat al Ministerului Educației – 2,55% din PIB – 28,5 miliarde lei[5]. O alocare de 6% din Produsul Intern Brut ar însemna aproape dublarea acestei sume (cca 78-80 miliarde lei).Buget alocat Ministerului Educației în perioada 1991-2005[6]1991 – 47 milioane lei / 2,35% din PIB1992 – 141 milioane lei / 2, 35% din PIB1993 – 357 milioane lei / 1,79% din PIB1994 – 1.300 milioane lei / 2,65% din PIB1995 – 2.000 milioane lei / 3,3% din PIB1996 – 3.000 milioane lei / 3,6% din PIB1997 – 6.900 milioane lei / 3,1% din PIB1998 – 12.000 milioane lei / 4% din PIB1999 – 11.000 milioane lei / 3,1% din PIB2000 – 20.000 milioane lei / 3,1% din PIB2001 – 12.000 milioane lei / 3,9% din PIB2002 – 19.000 milioane lei / 4% din PIB2003 – 24.000 milioane lei / 3,6% din PIB2004 – 26.000 milioane lei / 3,6% din PIBLa data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 1 leu nou echivalează cu 10 000 lei vechi.[7]Beneficiarii direcți ai învățământului românesc – elevii – solicită respectarea legiiPotrivit datelor prezentate[8], poate fi urmărit modul în care „prioritizarea” educației a fost ocultată cu regretabilă consecvență, chiar în ultima decadă (2011-2021) în care, potrivit Legii Educației Naționale 1/2011 „pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv” (ART. 8).În decembrie 2021, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a „transmis guvernanților cozonac cu rahat și cacao, drept echivalent al bugetului acordat educației”: 2,28% din PIB.„În ciuda solicitărilor studenţilor trimise Guvernului de a organiza dezbatere publică, conform legii, proiectul de buget a fost aprobat după nici o zi lucrătoare de la publicare.Mai mult decât atât, în cadrul întâlnirii din data de 20 decembrie, de la Guvern, nu am primit niciun fel de asigurare de la guvernanţi cum că ar exista vreun minim interes pentru revendicările noastre, chiar dacă acestea sunt asumate prin programul de guvernare.Nu acceptăm ca angajamentele luate să reprezinte o simplă maculatură care să fie complet ignorată atunci când Guvernul este chiar în momentul de a le pune în practică. Procentul de 2,28% din PIB alocat Educaţiei este ruşinos şi reprezintă un mesaj privind importanţa Educaţiei pentru decidenţi”, se arată într-un comunicat al ANOSR din decembrie 2021.[9]De altfel, studenţii solicitau şi o creştere cu 121.741.904 lei, reprezentând 0,009% din PIB, a fondului pentru burse.Și asociațiile reunite ale elevilor au solicitat o finanțare corespunzătoare anului 2022, cu respectarea Legii Educației Naționale.Astfel, și Consiliul Național al Elevilor a condamnat cu fermitate decizia de a subfinanța din nou un domeniu atât de important pentru evoluția societății și a solicitat creșterea finanțării învățământului la 4,7% din PIB, atât cât este media europeană a alocărilor bugetare pentru acest sector, conform Eurostat.Printre problemele semnalate de elevi figurează asemenea teme precum:asigurarea cuantumului minim al burselor școlare conform criteriilor actuale de acordarea unor sume pentru asigurarea transportului gratuit al elevilorfundamentarea costului standard per elev prin suplimentarea sumelor la coeficientul „Bunuri și servicii”„Cea mai mare parte dintre motivele pentru care școala românească eșuează este reprezentată de o subfinanțare cronică. Mecanismul e simplu – cu cât sunt mai puțini bani pentru educație, cu atât șansele elevilor de a se integra în societate și în piața muncii sunt mai mici.Nu este posibil ca anul 2022 să ne prindă pe nepregătite, astfel că e necesar ca autoritățile să prioritizeze educația și să o considere un sector indispensabil, cu o finanțare adecvată”, a declarat Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor.[10] Lipsa de finanțare – ce am pierdut. Prioritizarea educației – ce am fi putut obțineSubfinanțarea cronică a învățământului românesc, precum și lipsa de voință politică privind prioritizarea educației, au făcut ca o seamă de aspecte ce se înscriau în noua viziune a educației, după cum a fost aceasta prevăzută în Legea nr 1/2011 și inițiată de Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării (coordonată de profesorul Mircea Miclea 2007)[11], să devină inoperante:Corelarea programei școlare și a examenelor. Evaluările de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a ar fi permis depistarea cunoștințelor lacunare ale elevilor și corectarea graduală a acestora prin planuri individualizate de studiu (plan remedial aplicat în after school), precum și valorificarea predării transdisciplinare, astfel încât elevii să nu se concentreze exclusiv pe materiile de examen, ci să dispună de o deschidere pentru întreg spectrul disciplinar.*În anul școlar 2018-2019, 39,11% dintre elevii care s-au înscris în clasa a VIII-a la începutul anului, la nivel național, nu au luat peste media 5 la Evaluarea Națională 2019, fie nu au intrat în examen, fie au absentat.[12]Profesori motivați – profesori implicați. Profesori formați din punct de vedere profesional (vocațional), selectați potrivit competențelor, răsplătiți corect și selectați în urma unui examen național, desfășurat la finalul formării profesionale.Finanțarea diferențiată a unităților de învățământ, în funcție de performanță – a școlilor din mediul rural, din zone defavorizate și insuficient educate care reușesc să școlarizeze/educe/formeze copiii din zonele de risc, precum și a unităților de învățământ preuniversitar ce reușesc să formeze elevi olimpici.Finanțarea educației ar fi permis o reducere a abandonului școlar și implementarea unor programe funcționale de incluziune școlară/extrașcolară pentru elevii din medii defavorizate sau comunități marginalizate.O mai bună organizare și eficientizare a programelor extrașcolare sau de tip after-school. Revalorificarea „meditațiilor” într-un sistem afters-school funcțional.Re-valorificarea învățământului profesional/dual.O mai bună pregătire a infrastructurii educaționale școlare și a aptitudinilor digitale ale elevilor.Mai multe fonduri pentru cercetare. Asigurarea unui buget predictibil domeniului cercetării.Realizarea unei biblioteci digitale fucționale.Platformă multimedia de evaluare-învățare – cu conținuturi video/audio/text pentru fiecare lecție în parte. [1] https://www.ub.ro/files/universitate/doc/lc/LC06.pdf – Legea Învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995 actualizată 1 iulie 2010.[2] https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2021/LEN_2011_actualizata_2021.pdf – Legea Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educaţiei naţionale, actualizată 17 iunie 2021.[3] Vezi https://edict.ro/studiu-comparativ-al-unui-fragment-din-legea-invatamantului-nr-84-din-24-iulie-1995-si-legea-nr-1-din-5-ianuarie-2011-din-legea-educatiei-nationale/ – Legea educației studiu comparativ.[4] https://mfinante.gov.ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative – Proiecte acte normative – Ministerul finanțelor Publice.[5] https://www.edu.ro/bugetul-ministerului-educa%C8%9Biei-%C3%AEnregistreaz%C4%83-o-cre%C8%99tere-de-finan%C8%9Bare-domeniului-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-de-2418 – Bugetul Ministerului Educației.[6] https://www.factual.ro/declaratii/mirela-furtuna-despre-cel-mai-mic-buget-al-educatiei-din-ultimii-30-de-ani/ – Bugetele Educației – pentru perioada 1991-2004.[7] https://www.bnr.ro/Denominare-1335-Mobile.aspx – Denominare – BNR.[8] https://www.edu.ro/bugetul-ministerului-educa%C8%9Biei-%C3%AEnregistreaz%C4%83-o-cre%C8%99tere-de-finan%C8%9Bare-domeniului-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-de-2418 – Bugetul Ministerului Educației pentru perioada 2005-2021.[9] https://anosr.ro/anosr/studentii-trimit-guvernantilor-cozonac-cu-rahat-pentru-bugetul-acordat-educatiei/35078/ – Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).[10] https://consiliulelevilor.ro/educatia-din-romania-nu-e-cenusareasa-acordati-o-finantare-adecvata/ – Consiliul elevilor.[11] https://www.dropbox.com/s/elrhmritfk0usu1/Modernizarea%20educatiei%202007-2012.pdf?dl=0 – România Educației, România Cercetării. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării/Miclea 2007.[12] https://www.edupedu.ro/mircea-miclea-catre-minister-dupa-rata-de-esec-de-la-evaluarea-nationala-aratati-ne-planurile-individualizate-de-invatare-aplicati-le-in-after-school-si-evaluati-profesorii-dupa-ce-au-facut-cu-cop/ – Rezultate Evaluare Națională 2019 – Analiză Mircea Miclea.   sursa foto: captură vremeanoua.ro

Source link