Connect with us

Prin Oras

Subfinanțarea «României educate» în țara profesorului-președinte în care învățământul „constituie prioritate națională”

Alex Campian

Published

on

Subfinanțarea «României educate» în țara profesorului-președinte în care învățământul „constituie prioritate națională”

Problema zero a învățământului românesc constă în subfinanțarea cronică a sistemului educațional, aspect ce contravine direct Art. 2 din Legea nr. 84/1995, precum și Art. 2 (7) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora „în România învățământul constituie prioritate națională”.Bugetul critic al educației româneștiComparând cele două legi ale Educației Naționale, precum Legea Învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995 actualizată până la data de 1 iulie 2010[1] și respectiv Legea Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educaţiei naţionale, text în vigoare începând cu data de 17 iunie 2021[2], putem constata o schimbare de paradigmă în privința finanțării sistemului educațional.Astfel, dacă în Legea nr 84/1995 se susține finanțarea de la bugetul de stat, respectiv bugetele locale, noua lege a Educației Naționale, în vigoare din ianuarie 2011, stipulează clar și valoarea finanțării acordate atât sistemului educațional ca întreg, cât și alocarea minimă necesară cercetării.Legea 84/1995, actualizată 2010ART. 7 (3) Învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale. Fondurile destinate învățământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat și în bugetele locale.și, respectiv:Legea 1/2011, actualizată 2021ART. 8*) Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.#CIN*) Conform art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (#M75), în perioada 2019 – 2021 nu se aplică prevederile art. 8.Chiar dacă viziunea noii legi a Educației Naționale, valabile din anul 2011, este una considerabil diferită de perspectiva asupra învățământului ca parte a Legii 84/1995 – prin îmbunătățirea schemei organizatorice, a programei școlare/curriculum, dar și a metodologiei de evaluare a elevilor (introducerea calificativelor în evaluarea pentru ciclul primar), cu un accent pregnant pe principalii beneficiari ai sistemului educațional – elevii[3], precum și cu o nouă deschidere asupra elevilor cu deficiențe de învățare, prin introducerea „educației remediale” – transformarea învățământului în „prioritate națională” rămâne în continuare un deziderat.Bugetul EducațieiPractic, pe parcursul unui întreg deceniu (2011-2021) Art. 8 din Legea Educației Naționale, potrivit căruia este prevăzută obligația alocării unui procent de 6% din PIB pentru Educație, nu a fost niciodată aplicat ca atare, fiind prorogat în mod succesiv (fie amânat, fie suspendat de la aplicare prin intermediul Ordonanțelor de Urgență).Ultima prorogare a aplicării Art. 8 din Legea 1/2011, cu o valabilitate extinsă de trei ani, a fost operată în 2018, prin intermediul OUG nr. 114/2018: Art. 50 prevede că în perioada 2019 – 2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea 1/2011.Potrivit Proiectului de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative, publicat de Ministerul Finanțelor Publice în 15 Decembrie 2021[4], acordarea a 6% din PIB Educației, potrivit Art. 8 din Legea 1/2011, se amână pentru anul 2023.ART. XI – (1) Prevederile art. 8 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023, potrivit proiectului de OUG.Spre exemplu, în 2021, bugetul alocat Educației a fost de 3,6% din PIB, în valoare de 39,6 miliarde lei.Bugetul alocat al Ministerului Educației – 2,55% din PIB – 28,5 miliarde lei[5]. O alocare de 6% din Produsul Intern Brut ar însemna aproape dublarea acestei sume (cca 78-80 miliarde lei).Buget alocat Ministerului Educației în perioada 1991-2005[6]1991 – 47 milioane lei / 2,35% din PIB1992 – 141 milioane lei / 2, 35% din PIB1993 – 357 milioane lei / 1,79% din PIB1994 – 1.300 milioane lei / 2,65% din PIB1995 – 2.000 milioane lei / 3,3% din PIB1996 – 3.000 milioane lei / 3,6% din PIB1997 – 6.900 milioane lei / 3,1% din PIB1998 – 12.000 milioane lei / 4% din PIB1999 – 11.000 milioane lei / 3,1% din PIB2000 – 20.000 milioane lei / 3,1% din PIB2001 – 12.000 milioane lei / 3,9% din PIB2002 – 19.000 milioane lei / 4% din PIB2003 – 24.000 milioane lei / 3,6% din PIB2004 – 26.000 milioane lei / 3,6% din PIBLa data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 1 leu nou echivalează cu 10 000 lei vechi.[7]Beneficiarii direcți ai învățământului românesc – elevii – solicită respectarea legiiPotrivit datelor prezentate[8], poate fi urmărit modul în care „prioritizarea” educației a fost ocultată cu regretabilă consecvență, chiar în ultima decadă (2011-2021) în care, potrivit Legii Educației Naționale 1/2011 „pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv” (ART. 8).În decembrie 2021, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a „transmis guvernanților cozonac cu rahat și cacao, drept echivalent al bugetului acordat educației”: 2,28% din PIB.„În ciuda solicitărilor studenţilor trimise Guvernului de a organiza dezbatere publică, conform legii, proiectul de buget a fost aprobat după nici o zi lucrătoare de la publicare.Mai mult decât atât, în cadrul întâlnirii din data de 20 decembrie, de la Guvern, nu am primit niciun fel de asigurare de la guvernanţi cum că ar exista vreun minim interes pentru revendicările noastre, chiar dacă acestea sunt asumate prin programul de guvernare.Nu acceptăm ca angajamentele luate să reprezinte o simplă maculatură care să fie complet ignorată atunci când Guvernul este chiar în momentul de a le pune în practică. Procentul de 2,28% din PIB alocat Educaţiei este ruşinos şi reprezintă un mesaj privind importanţa Educaţiei pentru decidenţi”, se arată într-un comunicat al ANOSR din decembrie 2021.[9]De altfel, studenţii solicitau şi o creştere cu 121.741.904 lei, reprezentând 0,009% din PIB, a fondului pentru burse.Și asociațiile reunite ale elevilor au solicitat o finanțare corespunzătoare anului 2022, cu respectarea Legii Educației Naționale.Astfel, și Consiliul Național al Elevilor a condamnat cu fermitate decizia de a subfinanța din nou un domeniu atât de important pentru evoluția societății și a solicitat creșterea finanțării învățământului la 4,7% din PIB, atât cât este media europeană a alocărilor bugetare pentru acest sector, conform Eurostat.Printre problemele semnalate de elevi figurează asemenea teme precum:asigurarea cuantumului minim al burselor școlare conform criteriilor actuale de acordarea unor sume pentru asigurarea transportului gratuit al elevilorfundamentarea costului standard per elev prin suplimentarea sumelor la coeficientul „Bunuri și servicii”„Cea mai mare parte dintre motivele pentru care școala românească eșuează este reprezentată de o subfinanțare cronică. Mecanismul e simplu – cu cât sunt mai puțini bani pentru educație, cu atât șansele elevilor de a se integra în societate și în piața muncii sunt mai mici.Nu este posibil ca anul 2022 să ne prindă pe nepregătite, astfel că e necesar ca autoritățile să prioritizeze educația și să o considere un sector indispensabil, cu o finanțare adecvată”, a declarat Silviu Morcan, președintele Consiliului Național al Elevilor.[10] Lipsa de finanțare – ce am pierdut. Prioritizarea educației – ce am fi putut obțineSubfinanțarea cronică a învățământului românesc, precum și lipsa de voință politică privind prioritizarea educației, au făcut ca o seamă de aspecte ce se înscriau în noua viziune a educației, după cum a fost aceasta prevăzută în Legea nr 1/2011 și inițiată de Comisia prezidențială pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării (coordonată de profesorul Mircea Miclea 2007)[11], să devină inoperante:Corelarea programei școlare și a examenelor. Evaluările de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a ar fi permis depistarea cunoștințelor lacunare ale elevilor și corectarea graduală a acestora prin planuri individualizate de studiu (plan remedial aplicat în after school), precum și valorificarea predării transdisciplinare, astfel încât elevii să nu se concentreze exclusiv pe materiile de examen, ci să dispună de o deschidere pentru întreg spectrul disciplinar.*În anul școlar 2018-2019, 39,11% dintre elevii care s-au înscris în clasa a VIII-a la începutul anului, la nivel național, nu au luat peste media 5 la Evaluarea Națională 2019, fie nu au intrat în examen, fie au absentat.[12]Profesori motivați – profesori implicați. Profesori formați din punct de vedere profesional (vocațional), selectați potrivit competențelor, răsplătiți corect și selectați în urma unui examen național, desfășurat la finalul formării profesionale.Finanțarea diferențiată a unităților de învățământ, în funcție de performanță – a școlilor din mediul rural, din zone defavorizate și insuficient educate care reușesc să școlarizeze/educe/formeze copiii din zonele de risc, precum și a unităților de învățământ preuniversitar ce reușesc să formeze elevi olimpici.Finanțarea educației ar fi permis o reducere a abandonului școlar și implementarea unor programe funcționale de incluziune școlară/extrașcolară pentru elevii din medii defavorizate sau comunități marginalizate.O mai bună organizare și eficientizare a programelor extrașcolare sau de tip after-school. Revalorificarea „meditațiilor” într-un sistem afters-school funcțional.Re-valorificarea învățământului profesional/dual.O mai bună pregătire a infrastructurii educaționale școlare și a aptitudinilor digitale ale elevilor.Mai multe fonduri pentru cercetare. Asigurarea unui buget predictibil domeniului cercetării.Realizarea unei biblioteci digitale fucționale.Platformă multimedia de evaluare-învățare – cu conținuturi video/audio/text pentru fiecare lecție în parte. [1] https://www.ub.ro/files/universitate/doc/lc/LC06.pdf – Legea Învățământului nr. 84 din 24 iulie 1995 actualizată 1 iulie 2010.[2] https://edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2021/LEN_2011_actualizata_2021.pdf – Legea Nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 Legea educaţiei naţionale, actualizată 17 iunie 2021.[3] Vezi https://edict.ro/studiu-comparativ-al-unui-fragment-din-legea-invatamantului-nr-84-din-24-iulie-1995-si-legea-nr-1-din-5-ianuarie-2011-din-legea-educatiei-nationale/ – Legea educației studiu comparativ.[4] https://mfinante.gov.ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative – Proiecte acte normative – Ministerul finanțelor Publice.[5] https://www.edu.ro/bugetul-ministerului-educa%C8%9Biei-%C3%AEnregistreaz%C4%83-o-cre%C8%99tere-de-finan%C8%9Bare-domeniului-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-de-2418 – Bugetul Ministerului Educației.[6] https://www.factual.ro/declaratii/mirela-furtuna-despre-cel-mai-mic-buget-al-educatiei-din-ultimii-30-de-ani/ – Bugetele Educației – pentru perioada 1991-2004.[7] https://www.bnr.ro/Denominare-1335-Mobile.aspx – Denominare – BNR.[8] https://www.edu.ro/bugetul-ministerului-educa%C8%9Biei-%C3%AEnregistreaz%C4%83-o-cre%C8%99tere-de-finan%C8%9Bare-domeniului-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2nt-de-2418 – Bugetul Ministerului Educației pentru perioada 2005-2021.[9] https://anosr.ro/anosr/studentii-trimit-guvernantilor-cozonac-cu-rahat-pentru-bugetul-acordat-educatiei/35078/ – Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).[10] https://consiliulelevilor.ro/educatia-din-romania-nu-e-cenusareasa-acordati-o-finantare-adecvata/ – Consiliul elevilor.[11] https://www.dropbox.com/s/elrhmritfk0usu1/Modernizarea%20educatiei%202007-2012.pdf?dl=0 – România Educației, România Cercetării. Raportul Comisiei Prezidențiale pentru analiza și elaborarea politicilor din domeniile educației și cercetării/Miclea 2007.[12] https://www.edupedu.ro/mircea-miclea-catre-minister-dupa-rata-de-esec-de-la-evaluarea-nationala-aratati-ne-planurile-individualizate-de-invatare-aplicati-le-in-after-school-si-evaluati-profesorii-dupa-ce-au-facut-cu-cop/ – Rezultate Evaluare Națională 2019 – Analiză Mircea Miclea.   sursa foto: captură vremeanoua.ro

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Prin Oras

Clujul intră pe harta medicinei integrative: tehnologia prin frecvențe care atrage pacienți la Transilvania Healing Centre

Stefania Heinz

Published

on

Într-o perioadă în care tot mai mulți oameni caută abordări personalizate și complementare pentru sănătate, la Cluj-Napoca funcționează un centru care propune un concept diferit: evaluări biofizice, terapii bazate pe frecvențe electromagnetice, protocoale individualizate, alimentație și produse naturiste. Transilvania Healing Centre își construiește modelul în jurul ideii că organismul trebuie privit ca un întreg, nu doar prin prisma unui singur simptom.

Sunt pacienți care ajung la medic pentru balonare, oboseală, tulburări de somn, dureri sau alte simptome persistente și care își doresc să înțeleagă mai bine imaginea de ansamblu.

De aici pornește filosofia Transilvania Healing Centre: o abordare integrativă în care tehnologia, evaluarea individuală, stilul de viață și terapiile complementare sunt reunite într-un protocol adaptat fiecărui pacient.

Centrul afirmă că activează în acest domeniu încă din 2014 și că a fost ales de peste 40.000 de pacienți din țară și din străinătate. În prezent, rețeaua are centre în Cluj-Napoca, București, Iași și Timișoara.

Tehnologia care atrage atenția: terapia prin frecvențe

Elementul care diferențiază puternic conceptul Transilvania Healing Centre este utilizarea medicinei bioelectromagnetice.

În cadrul terapiilor descrise de centru sunt utilizate benzi și dispozitive bioelectromagnetice prin intermediul cărora sunt transmise frecvențe specifice. Centrul descrie mai multe tipuri de ședințe, unele având aproximativ 45 de minute, iar terapiile extinse putând ajunge la aproximativ 90 de minute.

Este o experiență foarte diferită de imaginea clasică a unui cabinet medical.

Fără ace. Fără proceduri chirurgicale. Fără durerea asociată unei intervenții.

Centrul prezintă această abordare ca fiind non-invazivă și complementară medicinei convenționale. De altfel, Transilvania Healing Centre precizează explicit că pacienții nu trebuie să întrerupă tratamentele medicale clasice pentru a urma programele centrului și că acestea sunt concepute ca abordări complementare, nu ca înlocuitor al medicinei convenționale.

Aceasta este o precizare esențială.

Totul începe cu o evaluare

Înaintea terapiei, centrul pune accent pe evaluarea individuală.

Transilvania Healing Centre descrie o evaluare biofizică inițială în urma căreia este construit ulterior protocolul pacientului. Centrul afirmă că evaluarea urmărește o gamă largă de parametri și dezechilibre, iar terapiile cu frecvențe nu sunt realizate independent de evaluarea anterioară.

Ideea este simplă:

nu există un protocol universal pentru toată lumea.

Doi oameni pot veni cu simptome asemănătoare, dar abordarea propusă poate fi diferită în funcție de evaluarea fiecăruia.

Frecvențele sunt doar o parte din abordare

Un alt element important este faptul că Transilvania Healing Centre nu își construiește programele exclusiv în jurul aparaturii.

Centrul afirmă că protocoalele sale se bazează în cea mai mare parte pe produse naturiste și suplimente alimentare, existând și excepții pentru anumite situații.

În materialele proprii sunt descrise, de asemenea, intervenții privind alimentația, inclusiv diete de excludere și de reintroducere a anumitor alimente.

Astfel, tehnologia devine o componentă dintr-un tablou mai larg:

evaluare + terapie + alimentație + suplimentație + monitorizare.

O tehnologie neobișnuită: Healing Frequency

Printre conceptele promovate de centru se află și Healing Frequency, bazat pe utilizarea unor materiale programate să emită frecvențe electromagnetice.

Potrivit informațiilor publicate de Transilvania Healing Centre, tehnologia ar avea la bază aproximativ 30 de ani de cercetare și dezvoltare și ar fi fost concepută în cooperare cu peste 2.800 de clinici din Germania, Elveția și Austria. Aceste afirmații provin de la centru și trebuie privite ca atare.

Este tocmai această combinație dintre tehnologie și abordările complementare care a construit identitatea Transilvania Healing Centre.

De ce vin pacienți din afara Clujului?

Conceptul pornește chiar din experiența personală a fondatorului, Sorin Gadola.

Potrivit istoricului publicat de centru, acesta s-a confruntat timp de aproape zece ani cu probleme cronice, alergii și afecțiuni autoimune și a căutat soluții medicale în mai multe locuri din Europa. Experiența sa cu medicina integrativă a stat ulterior la baza dezvoltării Transilvania Healing Centre.

Astăzi, centrul afirmă că numărul pacienților săi din România și din străinătate a depășit 40.000.

Iar acest lucru spune ceva despre interesul tot mai mare pentru abordările complementare și personalizate.

Clujul, punctul de plecare al unui concept extins în România

De la centrul din Cluj-Napoca, Transilvania Healing Centre s-a extins și în București, Iași și Timișoara.

Într-un domeniu în care tehnologia evoluează rapid, Transilvania Healing Centre încearcă să se poziționeze la intersecția dintre medicină integrativă, bioelectromagnetism, nutriție și protocoale personalizate.

Și poate tocmai aceasta este ideea care atrage atât de mult atenția:

să nu întrebi doar „ce simptom am?”, ci să încerci să privești organismul ca pe un întreg.

Pentru pacienții interesați de o asemenea abordare, centrul din Cluj-Napoca funcționează pe strada Andrei Mureșanu nr. 29.

Notă: terapiile bioelectromagnetice și alte abordări integrative nu trebuie prezentate ca înlocuitor pentru diagnosticul sau tratamentul medical convențional. Afirmațiile despre beneficiile specifice ale terapiilor trebuie evaluate în funcție de dovezile clinice disponibile, iar tratamentele prescrise nu trebuie întrerupte fără recomandarea medicului.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Zaig & Engelhardt a cucerit Strada Vinului! Crama din Teaca, printre atracțiile Zilelor Culturale Maghiare din Cluj

Diana Petrescu

Published

on

Vin bun, seri de vară, centrul vechi al Clujului și o stradă care, după lăsarea serii, devenea aproape neîncăpătoare. Zaig & Engelhardt a fost prezentă anul acesta pe Strada Vinului de pe Potaissa, într-o ediție a Zilelor Culturale Maghiare care a adunat un public impresionant. Pentru crama din Teaca, întâlnirea directă cu clujenii a fost una dintre acele apariții care arată că vinul transilvănean are tot mai mulți admiratori.

Zilele Culturale Maghiare din Cluj au încheiat o ediție 2026 de amploare: timp de opt zile, peste 600 de evenimente au animat orașul, iar organizatorii au raportat peste 220.000 de vizite în cele 67 de spații ale festivalului.

Dar una dintre atmosferele aparte ale festivalului s-a simțit pe o străduță ascunsă între zidurile vechi ale Clujului.

Potaissa. Strada Vinului.

Iar printre cramele care au întâmpinat publicul s-a numărat și Zaig & Engelhardt.

Potaissa, plină seară de seară

Nu este doar o impresie: bilanțul oficial al evenimentului arată că tradiționala Stradă a Vinului a fost plină seară de seară, iar publicul a putut descoperi vinurile celor 10 crame prezente la ediția din acest an.

Strada Potaissa fusese transformată special pentru eveniment într-unul dintre punctele importante ale festivalului, Strada Vinului deschizându-se pentru public începând cu 19 august.

În această atmosferă, Zaig & Engelhardt și-a spus povestea exact acolo unde vinul se descoperă cel mai frumos: direct în pahar și în conversația cu oamenii.

Din Teaca, direct în inima Clujului

Povestea Zaig & Engelhardt începe la Teaca, unde crama a plantat în 2013 13 hectare de viță nobilă, păstrând în același timp și via veche, plantată în urmă cu aproximativ un secol.

Este o combinație frumoasă între nou și vechi, între o generație care privește înainte și o moștenire viticolă care nu a fost abandonată.

Iar la Cluj, vinurile au ajuns în fața unui public numeros, curios și dornic să descopere producători transilvăneni.

De la primul pahar și până târziu în seară, standul a devenit un loc de întâlnire, degustare și povești.

Pentru că un vin bun nu înseamnă numai ceea ce se află în sticlă.

Înseamnă locul din care vine. Oamenii care îl produc. Pământul. Via. Anii de muncă. Și, poate cel mai important, momentul în care cineva îl gustă pentru prima dată și întreabă:

„De unde este vinul acesta?”

Răspunsul, de data aceasta, a fost simplu:

Din Transilvania. Din Teaca.

Zaig & Engelhardt, într-unul dintre cele mai frumoase decoruri pentru vin din Cluj

Potaissa are ceva greu de reprodus într-un eveniment convențional.

Zidurile vechi ale cetății, mesele, paharele de vin, zumzetul conversațiilor și centrul Clujului aflat la doar câțiva pași creează o atmosferă care transformă degustarea într-o experiență.

Iar succesul general al Străzii Vinului confirmă cât de mult apreciază publicul această formulă: vinuri transilvănene, producători cu povești autentice și întâlnirea directă dintre cramă și consumator.

Pentru Zaig & Engelhardt, prezența la ediția din 2026 a Zilelor Culturale Maghiare a însemnat tocmai această apropiere de public.

Nu un vin descoperit de pe un raft.

Ci un vin descoperit într-o seară de august, pe Potaissa.

Când vinul local devine ambasadorul unei regiuni

Poate că aceasta este și partea cea mai importantă.

Transilvania nu înseamnă doar castele, orașe medievale și peisaje spectaculoase. Are și o cultură viticolă care merită redescoperită.

Iar crame precum Zaig & Engelhardt duc mai departe această poveste într-o formă contemporană, fără să rupă legătura cu locul din care provin.

Faptul că site-ul oficial al cramei anunță participarea la Zilele Culturale Maghiare din Cluj printre evenimentele sale confirmă importanța acestei întâlniri cu publicul clujean.

Un pahar de vin și o poveste care continuă la Teaca

Zilele Culturale Maghiare s-au încheiat pe 23 august, însă pentru cei care au descoperit Zaig & Engelhardt pe Potaissa experiența nu trebuie să se termine odată cu festivalul.

Crama poate fi vizitată chiar la Teaca, locul în care începe povestea vinurilor și unde se află plantațiile sale.

Și poate acesta este cel mai frumos rezultat al unei prezențe la un asemenea eveniment:

vii pentru un pahar, descoperi un vin și ajungi să vrei să cunoști locul în care s-a născut.

La ediția din acest an, într-o Stradă a Vinului plină seară de seară, Zaig & Engelhardt și-a găsit perfect locul între aromele Transilvaniei și energia Clujului.

Iar după atmosfera de pe Potaissa, un lucru este clar: vinul bun adună oamenii la aceeași masă, indiferent de limba în care spun „Noroc!”. 🍷

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Ștrandul Clujana, surpriza verii în Cluj: piscine încălzite, mâncare proaspătă și un vibe care te face să uiți că ești în oraș

Stefania Heinz

Published

on

Nu trebuie să pleci din Cluj pentru o zi care să se simtă ca o mini-vacanță. Ștrandul Clujana reușește să combine apa plăcută, relaxarea, mâncarea bună și atmosfera de vară într-un loc în care poți petrece liniștit o zi întreagă.

În plin sezon estival, Ștrandul Clujana rămâne una dintre variantele clasice ale orașului pentru cei care vor piscină fără să conducă zeci de kilometri în afara Clujului.

Și, odată ajuns acolo, atmosfera te prinde repede.

Piscine cu apă încălzită și zone pentru întreaga familie

Unul dintre marile avantaje ale Clujanei este apa cu temperatură plăcută. Complexul dispune de trei bazine, iar bazinul principal pentru adulți are apa la aproximativ 26°C. Pentru copii există un bazin cu adâncimea de 40 cm, trei tobogane cu apă și locuri de joacă, iar cei foarte mici au propriul bazin baby, cu o adâncime de doar 15 cm.

Asta transformă Clujana într-un loc potrivit atât pentru cei care vor să înoate și să se răcorească, cât și pentru familiile care vin cu copiii și vor să petreacă mai multe ore la piscină.

Iar când apa este curată și temperatura potrivită, parcă nici nu mai contează că ești la câteva minute de centrul Clujului.

Curățenie, relaxare și oameni care vin să se simtă bine

Clujana are acel aer de ștrand adevărat, fără prea multe artificii: șezlong, umbrelă, apă, soare, muzică și oameni veniți să se relaxeze.

Zonele verzi și spațiile pentru copii completează atmosfera, iar complexul dispune inclusiv de gazon și locuri de joacă.

Este genul de loc în care vii pentru câteva ore și te trezești că ai petrecut aproape toată ziua.

Un mare plus îl reprezintă atmosfera. Oameni faini, familii, copii și grupuri de prieteni, fiecare venit pentru același lucru: câteva ore în care să lase orașul și agitația deoparte.

 

Și mâncarea? Una dintre surprizele plăcute

O zi la piscină fără ceva bun de mâncat parcă nu este completă.

În incinta Clujana există Grill Bar în aer liber, precum și pizzerie și bar interior, astfel că nu trebuie să pleci din complex atunci când apare foamea.

Preparatele proaspete, mâncarea gustoasă și servirea atentă completează experiența. Exact ceea ce îți dorești după câteva ore de înot și stat la soare: ceva bun, proaspăt și servit fără să transformi masa într-o aventură.

Iar când ai parte și de oameni amabili și o servire pe măsură, experiența devine cu atât mai plăcută.

Prețuri bune pentru ceea ce primești

Pentru sezonul 2026, accesul costă 65 de lei pentru adulți de luni până vineri și 75 de lei în weekend și de sărbătorile legale. După ora 17:00, tariful pentru adulți scade la 55 de lei.

Copiii între 2 și 14 ani plătesc 55 de lei, respectiv 45 de lei după ora 17:00, iar pentru copiii sub 2 ani accesul este gratuit.

Și există un detaliu important: în preț sunt incluse parcarea, șezlongul și umbrela, în limita disponibilității, precum și accesul la piscine și facilitățile ștrandului.

Programul este generos: 08:00 – 20:00, în fiecare zi.

Clujana are acel „ceva” care te face să revii

Poate că acesta este cel mai simplu mod de a descrie experiența.

Nu trebuie să fie un resort la sute de kilometri distanță ca să te simți bine.

Apă caldă, piscine curate, mâncare delicioasă și proaspătă, servire atentă, șezlong, umbră, copii care se distrează și acel vibe relaxat de vară.

Toate, chiar în Cluj-Napoca.

Într-un oraș în care o simplă ieșire de weekend poate deveni rapid costisitoare, Clujana continuă să ofere o alternativă pentru cei care vor să transforme o zi obișnuită de vară într-o mică escapadă.

Ștrandul Clujana nu încearcă să fie o destinație exotică. Și poate tocmai aici este farmecul lui: îți oferă senzația de vacanță fără să pleci din Cluj.

Uneori, pentru o zi reușită, chiar nu ai nevoie de mai mult: soare, apă caldă, ceva bun de mâncat și oamenii potriviți în jurul tău.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Zâmbetul care se schimbă fără să observe nimeni. Tehnologiile moderne de albire și aparatele transparente, disponibile la Clinica Diacicov din Cluj

Stefan Petre

Published

on

Dinți mai albi sau mai drepți, dar fără luni întregi în care aparatul dentar să fie primul lucru pe care îl observă ceilalți? Stomatologia modernă a schimbat radical modul în care poate fi îmbunătățit un zâmbet, iar la Clinica Stomatologică Diacicov din Mărăști tehnologia ocupă un loc important în această transformare.

Există un moment în care te uiți la o fotografie și observi ceva ce până atunci ai ignorat: culoarea dinților, poziția lor sau pur și simplu faptul că zâmbetul nu mai arată exact așa cum ți-ai dori.

Pentru mulți pacienți, însă, următorul gând este: „Nu vreau un aparat dentar metalic” sau „Mi-e teamă că albirea îmi va afecta dinții”.

Tocmai aici intervin soluțiile moderne.

Albirea dentară nu mai înseamnă doar „dinți cât mai albi”

La Clinica Stomatologică Diacicov, obiectivul unei proceduri estetice este obținerea unui rezultat adaptat pacientului, nu a unei nuanțe artificiale.

Albirea profesională este realizată controlat, după evaluarea prealabilă a sănătății dinților și gingiilor. Medicul poate stabili dacă pacientul este un candidat potrivit pentru procedură și ce abordare este indicată.

Este o diferență importantă față de produsele de albire cumpărate și utilizate fără o evaluare stomatologică.

Înainte de procedură pot fi identificate probleme precum cariile, sensibilitatea dentară sau afecțiunile gingivale care necesită atenție înainte ca estetica să devină prioritatea principală.

Un zâmbet frumos trebuie să fie, înainte de toate, un zâmbet sănătos.

Aparatul dentar pe care ceilalți aproape că nu îl văd

Poate cea mai interesantă schimbare din ortodonția ultimilor ani este apariția sistemelor de alignere transparente.

La Clinica Diacicov este disponibil sistemul Spark, o alternativă modernă la aparatele dentare clasice pentru cazurile în care medicul ortodont stabilește că tratamentul cu alignere este potrivit.

În locul bracketurilor și sârmelor metalice, pacientul poartă o succesiune de gutiere transparente, realizate pentru deplasarea progresivă și controlată a dinților.

Marele avantaj?

Sunt discrete.

În conversațiile obișnuite, la serviciu, la facultate sau într-o fotografie, alignerele sunt mult mai puțin evidente decât un aparat dentar convențional.

Le dai jos când mănânci

Există și un avantaj extrem de practic.

Alignerele sunt detașabile.

Pacientul le poate îndepărta atunci când mănâncă și când își efectuează igiena dentară, apoi le repoziționează conform recomandărilor medicului.

Asta poate face mai simplă menținerea igienei orale comparativ cu situațiile în care există bracketuri fixe, însă succesul tratamentului depinde foarte mult de disciplină: alignerele trebuie purtate numărul de ore recomandat de medic.

Cu alte cuvinte, tehnologia ajută enorm, dar pacientul rămâne o parte esențială a tratamentului.

De la scanarea 3D la zâmbetul planificat digital

Și aici lucrurile devin cu adevărat interesante.

Stomatologia digitală permite ca anumite tratamente să fie planificate pornind de la o scanare digitală 3D a danturii.

În locul abordării clasice, medicul poate analiza digital poziția dinților și poate construi planul ortodontic în funcție de particularitățile fiecărui pacient.

Pentru tratamentele cu alignere, fiecare etapă face parte dintr-un plan stabilit individual.

Nu există două zâmbete identice și, implicit, nici două tratamente care ar trebui privite exact la fel.

Albire sau îndreptarea dinților? Uneori răspunsul este: ambele, dar în ordinea corectă

Aici apare una dintre greșelile frecvente.

Când cineva își dorește o schimbare estetică, tentația este să înceapă direct cu procedura care produce diferența vizibilă cea mai rapidă.

Medicul stomatolog privește însă imaginea completă.

Poziția dinților, mușcătura, sănătatea gingiilor, eventualele carii, sensibilitatea și culoarea naturală a dinților trebuie evaluate înainte de stabilirea unui plan.

Pentru un pacient poate fi suficientă albirea profesională.

Pentru altul, schimbarea majoră poate veni din corectarea poziției dinților.

Iar pentru alt pacient poate fi indicată o combinație de proceduri realizate într-o anumită ordine.

De aceea, transformarea zâmbetului începe cu un consult, nu cu alegerea unei proceduri de pe internet.

Un zâmbet nou, fără o schimbare care să strige „mi-am făcut ceva”

Poate aceasta este direcția cea mai interesantă a stomatologiei estetice moderne.

Rezultatele tot mai căutate nu sunt cele exagerate, ci cele care îi fac pe ceilalți să observe că arăți mai bine fără să identifice imediat ce s-a schimbat.

Dinți mai luminoși.
O poziție mai armonioasă.
Un zâmbet mai echilibrat.
Mai multă încredere atunci când apare camera telefonului.

Iar posibilitatea de a combina evaluarea medicală, tehnologia digitală, albirea profesională și ortodonția transparentă face ca drumul până la acel rezultat să fie astăzi foarte diferit față de ceea ce însemna stomatologia în urmă cu câțiva ani.

La Clinica Stomatologică Diacicov din Mărăști, Cluj-Napoca, pacienții pot afla în urma consultației ce soluție este potrivită situației lor și dacă tratamentul cu alignere transparente Spark sau albirea profesională reprezintă o opțiune pentru zâmbetul pe care și-l doresc.

Pentru că uneori schimbarea pe care o observă toată lumea poate începe cu un tratament pe care aproape nimeni nu îl vede.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Prin Oras

Peek & Cloppenburg deschide un flagship store de 3.600 mp în RIVUS Cluj-Napoca

Stefania Heinz

Published

on

Unul dintre cei mai cunoscuți retaileri multibrand din Europa își consolidează prezența la Cluj-Napoca. Peek & Cloppenburg va deschide în RIVUS un flagship store spectaculos, desfășurat pe două niveluri și aproximativ 3.600 mp, unde clujenii vor găsi peste 100 de branduri, inclusiv nume premium și colecții exclusive.

RIVUS Cluj-Napoca continuă să dezvăluie numele importante care vor face parte din cea mai mare zonă de retail din România. Noul proiect mixed-use dezvoltat de companiile IULIUS și Atterbury Europe, printr-o investiție de 550 de milioane de euro, va găzdui un magazin flagship Peek & Cloppenburg.

Magazinul va avea o suprafață de aproximativ 3.600 mp, dispusă pe două niveluri, și va propune un concept de shopping premium, într-un spațiu modern, generos și organizat în secțiuni dedicate și tematice.

https://www.facebook.com/Vizual.Art

Peste 100 de branduri sub același acoperiș

Peek & Cloppenburg este cunoscut pentru conceptul său multibrand, care aduce într-un singur magazin atât branduri internaționale renumite, cât și mărci exclusive P&C.

În total, retailerul oferă peste 100 de branduri, cu opțiuni pentru stiluri, vârste și ocazii diferite. Noul flagship store din RIVUS este gândit pentru a transforma cumpărăturile într-o experiență în sine, nu doar într-o simplă vizită la magazin.

Oana Diaconescu, Head of Leasing IULIUS, spune că noul parteneriat confirmă interesul brandurilor internaționale pentru proiect și pentru piața regională:

„Parteneriatul cu Peek & Cloppenburg ajunge astfel la a treia locație în portofoliul nostru, după cele din Palas Iași și Iulius Town Timișoara, și avem convingerea că prin conceptul propus pentru RIVUS, amenajarea cu design unic și integrarea într-un mix de retail atât de divers, cu accent pe experiențele oferite, Peek & Cloppenburg va fi o destinație pentru întreaga regiune.”

Pentru Peek & Cloppenburg, deschiderea din RIVUS va reprezenta cea de-a doua locație a companiei în Cluj-Napoca și un nou pas în strategia de dezvoltare în Europa Centrală și de Est.

Barbara Has, P&C Director Real Estate and Construction, a declarat:

„Deschiderea noului magazin flagship Peek & Cloppenburg în RIVUS, cea mai mare dezvoltare de tip mixed-use din România și cea de-a doua locație a companiei în Cluj-Napoca, marchează un moment important în expansiunea noastră internațională.”

RIVUS prinde contur: peste 400 de magazine și 142.000 mp de retail

RIVUS se află în plin proces de construcție și este dezvoltat pe o suprafață de 14 hectare, pe o fostă platformă industrială.

Una dintre componentele majore ale proiectului va fi zona comercială de 142.000 mp închiriabili, prezentată drept cea mai mare suprafață de retail din România. Potrivit dezvoltatorilor, aceasta este deja închiriată în proporție de aproximativ 80%.

În total, în RIVUS sunt anunțate peste 400 de magazine, inclusiv premiere naționale și regionale, dar proiectul va merge mult dincolo de componenta de shopping.

Conceptul include spații pentru cultură, educație, sport, entertainment, evenimente și birouri, precum și un parc amplu și zone dedicate comunității.

Un nou parc de 52.000 mp și acces la malul Someșului

Una dintre transformările importante aduse de proiect este reconversia unei zone industriale subutilizate și redeschiderea acesteia către oraș.

RIVUS va include un parc de 52.000 mp, în care sunt prevăzuți 700 de arbori maturi și peste 100.000 de plante decorative, alături de acoperișuri verzi și fațade înierbate.

Proiectul prevede și accesibilizarea malului Someșului și realizarea unei conexiuni verzi cu Parcul Feroviarilor și Parcul Armătura.

Totodată, două clădiri de patrimoniu industrial vor fi reconvertite și integrate în circuitul cultural și public.

Schimbări importante și pentru mobilitatea din zonă

Dezvoltarea RIVUS vine la pachet și cu o serie de investiții în infrastructură. Strategia de mobilitate include realizarea unui pod rutier cu patru benzi peste Someș, două pasarele pietonale și modernizarea străzilor perimetrale.

Proiectul beneficiază de un credit sindicalizat verde de 400 de milioane de euro, prezentat drept cel mai mare acordat până acum unei dezvoltări real-estate din România, finanțarea fiind condiționată de respectarea standardelor LEED Platinum și EDGE Advanced.

În plus, 7 milioane de euro sunt alocate relocării și retehnologizării fabricii Carbochim.

Cine este Peek & Cloppenburg?

Peek & Cloppenburg Group, cu sediile în Düsseldorf și Viena, este unul dintre marii retaileri multibrand de fashion din Europa.

Grupul operează aproximativ 170 de magazine în Europa, precum și cinci magazine online și are aproximativ 16.000 de angajați în 17 țări.

Portofoliul grupului include, pe lângă Peek & Cloppenburg, magazinul dedicat modei masculine ANSON’S, precum și Magasin du Nord.

Prin noul flagship store de aproximativ 3.600 mp, Peek & Cloppenburg devine unul dintre numele importante confirmate în mixul de retail al RIVUS, proiect care își propune să transforme fosta platformă industrială Carbochim într-o nouă destinație urbană și regională pentru Cluj-Napoca.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era

Era