Connect with us

Prin Oras

LKE Group cumpără Someg Gherla și relochează o fabrică din China în Cluj. Tranzacția este finanțată cu 4,6 milioane €

Alex Campian

Published

on

LKE Group cumpără Someg Gherla și relochează o fabrică din China în Cluj. Tranzacția este finanțată cu 4,6 milioane €

Grupul german LKE Group a decis relocarea în județul Cluj a unei fabrici pe care o deținea în China şi va achiziţiona în acest sens firma Someg Gherla, producător de confecţii metalice, containere, structuri sudate din europrofile, scule şi unelte de mână.BCR a aprobat o finanţare de 4,6 milioane de euro pentru LKE Group, pe un termen de 7 ani, creditul reprezentând o cofinanţare pentru achiziţia Someg Gherla SA, în vederea relocării în judeţul Cluj a unei linii de producţie din China a grupului german, informează BCR, potrivit agerpres.roGrupul german urmăreşte dezvoltarea la Gherla, judeţul Cluj, a celei mai mari facilităţi de producţie pentru astfel de produse din Europa„După multe căutări amănunţite, am ales să venim la Someg Gherla, având în vedere potrivirea de peste 90% a profilului de afaceri al companiei, a resurselor sale, dar şi a potenţialului de creştere pe care îl oferă. România este o ţară membră UE, care îşi îmbunătăţeşte constant infrastructura şi dispune de personal cu înaltă calificare şi cu o bună etică a muncii”, a declarat Bjorn Riechers, directorul general al LKE Group.Cu o experienţă de 20 de ani, LKE Group este unul dintre cei mai importanţi producători de sisteme de transport şi manevrare logistică a mărfurilor din Germania, având operaţiuni în Marea Britanie, Polonia şi China.„Ne bucurăm că putem contribui la finanţarea companiilor din străinătate care investesc în dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie din România.Credem că alegerea partenerilor de la LKE Group a fost una corectă şi cu impact pe termen lung, atât pentru mediul de business, cât şi pentru comunitatea locală. Vom rămâne mai departe implicaţi în dezvoltarea sustenabilă a economiei”, a declarat Eleonora Bacale, şef Departament Industrii Generale şi TMT, în cadrul Diviziei Clienţi Strategici BCR.Proiectul de relocare a facilităţii din China în România a fost originat şi instrumentat de Clairfield Internaţional, prin birourile de la Viena şi Bucureşti. Clairfield este una dintre cele mai mari case de M&A din Europa, cu tranzacţii anuale de peste 5 miliarde de euro. Casa de avocatură Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA (RTPR) a acţionat în calitate de consilier juridic pentru LKE Group, oferind consultanţă cu privire la achiziţia Someg Gherla SA, precum şi la finanţarea tranzacţiei.„Mă bucur că am avut ocazia să asistăm LKE Group cu privire la această tranzacţie, le mulţumim pentru acest mandat şi le dorim mult succes în planurile de dezvoltare în România”, a declarat Alina Stăvaru, Partener RTPR.Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este unul dintre cele mai importante grupuri financiare din România, incluzând operaţiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private si a băncilor de locuinţe. 

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite