Connect with us

Eveniment

Actorul clujean Dorel Vișan împlinește 85 de ani

Stefania Heinz

Published

on

Actorul clujean Dorel Vișan împlinește 85 de ani

Marele actor Dorel Vişan s-a născut la 25 iunie 1937, în satul Tăuşeni, judeţul Cluj.
A absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale” din Bucureşti (1965), la clasa coordonată de profesorul George Dem. Loghin, lectorul Dem Rădulescu şi asistenta Adriana Piteşteanu, scrie Agerpres

După absolvire a fost angajat la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, unde a desfăşurat o importantă activitate teatrală, interpretând peste 40 de roluri în teatru, de la Moliere la Shakespeare, de la Marivaux la Buchner, conform unui comunicat al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “Ion Luca Caragiale” (UNATC).

Dorel Vişan “a excelat prin forţă şi autenticitate în compunerea unor personaje cărora le place să pozeze în oameni de treabă, simpatici, sociabili, dar ale căror gânduri ascunse sunt disimulate cu grijă”, potrivit “Dicţionarului de cinema”, Editura Univers Enciclopedic apărut în 1997.

Actorul are o bogată filmografie, fiind distribuit în aproximativ 90 de producţii cinematografice româneşti şi internaţionale. A colaborat cu regizori importanţi, printre care: Geo Saizescu, Stere Gulea, Nicolae Corjos, Nicolae Mărgineanu, Sergiu Nicolaescu, Radu Gabrea, Mircea Danieliuc, Marius Th. Barna, Şerban Marinescu.

Filmul de debut al lui Dorel Vişan a fost “Păcală” (1974). Au urmat pelicule ca “Trecătoarele iubiri” (1974), “Tănase Scatiu” (1976), “Mânia” (1977), “Iarba verde de acasă” (1977), “Între oglinzi paralele” (1978), “Gustul şi culoarea fericirii” (1978), “Drumuri în cumpănă” (1978), “Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu” (1979), “Înainte de tăcere” (1979), “Bietul Ioanide” (1979), “Rug şi flacără” (1980), “Mireasa din tren” (1980), “O lacrimă de fată” (1980), “Casa dintre câmpuri” (1980), “Bună seara, Irina” (1980), “Semnul şarpelui” (1981), “Probleme personale” (1981), “Castelul din Carpaţi” (1981), “Baloane de curcubeu” (1982), “Năpasta” (1982), “Femeia din Ursa Mare” (1982), “Faleze de nisip” (1983), “Lovind o pasăre de pradă” (1984), “Eroii nu au vârstă” (1984), “Domnişoara Aurica” (1985), “Furtună în Pacific” (1985), “Sezonul pescăruşilor” (1985), “Declaraţie de dragoste” (1985), “Pădureanca” (1987), “Moromeţii” (1987), “Iacob” (1988), “Un bulgăre de humă” (1989), “Undeva în Est” (1991), “Drumul câinilor” (1991), “Rămânerea” (1992), “Balanţa” (1992), “Vulpe – vânător” (1993), “Cel mai iubit dintre pământeni” (1993), “Senatorul melcilor” (1995), “Ultima gară” (1998), “Fii cu ochii pe fericire” (1999), “Torniamo a casa” (1999), “Zapping” (2000), “Manipularea” (2000), “Valsul lebedelor” (2002), “Turnul din Pisa” (2002), “Occident” (2002), “Noro” (2002), “Magnatul” (2004), “Sindromul Timişoara – Manipularea” (2004), “Dallas Pashamende” (2005), “Sistemul nervos” (2005), “Ticăloşii” (2007), “Gala” (2007), “Inimă de ţigan” (2007), “The Dot Man” (2007), “Dincolo de America” (2008), “Cocoşul decapitat” (2008), “Despre oameni şi melci” (2012), “Ana” (2014), “Doar cu buletinul la Paris” (2015), “Scurtcircuit” (2017).

Pentru rolurile interpretate în filme, Dorel Vişan a primit premii importante – Premiul ACIN pentru filmul “Iacob”, 1988; Premiul UCIN pentru “Senatorul melcilor”, 1955 (pentru prestaţia din acest film Dorel Vişan a primit premiul de interpretare masculină la Festivalul Filmului Mediteranean de la Montpellier-Franţa; Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Filmului Românesc de la Costineşti (1981); Cel mai bun actor al anului acordat de Asociaţia Oamenilor de Teatru (1987); nominalizare pentru cel mai bun actor la Festivalul european al filmului (1988); Premiul de Excelenţă la TIFF pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei (2003).

În paralel cu activitatea sa artistică de pe scenă şi din filme, a fost şi director al Teatrului “Lucian Blaga” din Cluj, precum şi profesor la Universitatea “Babeş-Bolyai”.

La 30 mai 2002, a fost decorat de Preşedinţia României cu Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alţi actori, “pentru prestigioasa cariera artistică şi talentul deosebit prin care a dat viaţă personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

Activitatea literară este a doua pasiune a actorului Dorel Vişan. A debutat literar cu poezii, în 1995, publicând patru volume de versuri – “De vorbă cu Domnul” (1997), “Vremea cireşelor amare” (1998), “Păcate…” (2000), “Psalmi” (2003). Numele său a fost inclus în antologiile “Poeţi clujeni contemporani” (1997) şi “Un pahar cu lumină. Poeţi contemporani clujeni” (antologie bilingvă româno-maghiară, 2005). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, precizează comunicatul UNATC.

În septembrie 2014, actorul Dorel Vişan a primit titlul de Cetăţean de onoare al comunei Bonţida, comună din care face parte şi satul său natal, Tăuşeni. Titlul a fost acordat în cadrul unei ceremonii organizate la castelul Banffy din Bonţida.

Tot în 2014, în 16 decembrie, Dorel Vişan a fost omagiat la aniversarea a 50 de ani de teatru, muzică şi film în spectacolul aniversar “Iată, vin colindători!”, la Sala Palatului.

A primit la Gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România (UARF), din februarie 2015, premiul de excelenţă “pentru creaţii remarcabile în domeniul artei şi cinematografiei”.

În acelaşi an, în martie, a primit din partea municipalităţii Galaţi, Cheia Oraşului, pentru “prodigioasa activitate culturală, cinematografică şi teatrală din cei peste 50 de ani de carieră”.

La 15 mai 2017, a fost distins cu trofeul celei de-a opta ediţii a festivalului “Serile Filmului Românesc”. Trofeul i-a fost înmânat de directorul festivalului, Andrei Giurgia, în cadrul unui moment aniversar intitulat “Dorel Vişan – Portret de artist. O viaţă închinată frumosului”, desfăşurat la Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău. De asemenea, Institutul Cultural Român i-a atribuit cunoscutului actor Premiul pentru întreaga activitate artistică.

“Dorel Vişan este, ştim cu toţii, un actor remarcabil, cu o carieră impresionantă şi cu o reputaţie care trece dincolo de graniţele ţării. Premiul oferit de Institutul Cultural Român nu face decât să confirme această prestigioasă carieră artistică”, a afirmat ambasadorul cultural al festivalului, Irina Margareta Nistor, care i-a înmânat acest premiu.

Primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica, i-a acordat lui Dorel Vişan o medalie aniversară special creată pentru a marca 180 de ani de la naşterea scriitorului Ion Creangă.

În iunie 2018, actorul a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) “I.L. Caragiale”. La acel moment, actorul spunea că actorii sunt “slujitorii publicului”.

“Noi nu trebuie să uităm, spun pentru cei mai tineri artişti, că suntem slujitorii publicului. Suntem ceea ce în Evanghelie se numeşte ‘punerea înainte’. Noi punem înaintea oamenilor pâinea şi sarea cunoaşterii. În aceste condiţii, artistul poate să-l facă pe om mai luminos, mai pur şi mai bun, sau poate să-l facă mai arogant, mai confuz şi mai isteric. Noi alegem”, afirma Dorel Vişan la finalul ceremoniei desfăşurate în Sala “Ileana Berlogea” a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale” din Bucureşti.

În octombrie 2019, actorul a lansat, la Salonul Hunedorean al Cărţii, două volume de poezie şi eseuri.

Anul următor, în februarie 2020, cu ocazia prezentării în premieră de gală, la Sala Mare a Teatrului Naţional Bucureşti, a filmului “Balanţa”, prima producţie românească restaurată în format digital 4K, Dorel Vişan afirma: “Filmele acestea care au fost făcute cu atâta trudă şi cu atâta ştiinţă a subtilităţii, care au sărit peste ideologie şi au scos în evidenţă marii artişti ai României sunt încă o dovadă că un film mare se face cu artişti mari. (…) Iată că timpul l-a cosit pe maestrul Lucian Pintilie şi a cosit atâţia mari artişti, dar adevărul lor a rămas. (…) M-a impresionat faptul că atâţia artişti din acest film nu mai sunt şi mă uit la noi”.

În august 2021, la Iaşi, cu ocazia celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Serile Filmului Românesc, marele actor spunea că artiştii nu sunt instrumente, iar teatrul şi filmul sunt nişte “altare laice” ale culturii.

“Noi, artiştii, nu suntem nişte instrumente ca să-i facem pe ceilalţi să râdă. Noi facem un apostolat sau cel puţin aşa făceau cei care nu mai sunt. (…) Teatrul şi filmul sunt nişte altare laice. Nu sunt nişte locuri de şmecherii şi de manifestare a gărgăunilor din capul unora, ci sunt locuri în care se transmit mesaje de bine, de adevăr şi de frumos. Aceste trei cuvinte artiştii nu le pot despărţi. Unul faţă de celălalt nu au valoare. Noi am uitat un lucru, că suntem duali.

Suntem formaţi din materie şi spirit, din trup şi suflet. Fiind formaţi din aceste două lucruri, avem două gândiri: o gândire materialistă şi o gândire spiritualizată. Tragedia lumii moderne este că omul nu mai participă cu toată gândirea fiinţei lui, ci participă numai cu gândirea materialistă, cu gândirea în maşină, este robul telefonului, este robul calculatoarelor, este robul reclamelor idioate.

Este tot ce vrei, dar nu mai participă cu gândirea lăuntrică, gândirea lăuntrică ce te deschide pentru a-ţi depăşi necazurile şi care te deschide spre revelaţia divină, singurul lucru care dă sens”, a afirmat actorul.

Tot în 2021, actorul Dorel Vişan a primit un premiu “pentru cariera artistică în teatru şi în cinema” la a 50-a ediţie a Galei Premiilor UCIN, precum şi diploma “Distincţia Culturală” – “pentru înalta artă actoricească şi permanenta sa colaborare cu Academia” la acordarea Premiilor Academiei Române.

Din bogata filmografie a actorului Dorel Vişan mai amintim: “Bunicul şi o biată cinste” (1984), “Piciu” (1985), “Sper să ne mai vedem” (1985), “Cale liberă” (1987), “Timpul liber” (1993), “Începutul adevărului (Oglinda)” (1994), “Prea târziu” (1996).

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom