Transportul public din Cluj trece printr-o nouă etapă de modernizare. În ultimele săptămâni, CTP Cluj a început înlocuirea vechilor validatoare din autobuze cu unele noi, moderne și mult mai rapide. Noile cititoare de carduri promit un proces de validare fluent, fără întârzieri, menite să reducă timpul de urcare și să îmbunătățească experiența călătorilor.

Cititoare rapide și o experiență mai fluidă pentru pasageri

Noile dispozitive sunt proiectate să răspundă instant la apropierea cardului contactless sau a biletului pe dispozitiv. Acest lucru ajută în mod special orele de vârf, când validarea lentă putea provoca aglomerații la urcarea în autobuz. Ecranele sunt mai luminoase, ușor de citit, iar interfața este mult mai intuitivă.

Cel mai așteptat anunț: 24Pay funcționează din nou în Cluj

După o perioadă destul de lungă în care aplicația 24Pay nu a fost disponibilă în Cluj, vestea bună este că serviciul a fost repornit și funcționează impecabil. Pasagerii pot cumpăra din nou bilete direct de pe telefon, simplu și rapid, fără să mai caute automate sau chioșcuri.

Noutăți în 24Pay: abonamente pe 1 și 2 linii

Pe lângă clasicele bilete de călătorie, 24Pay a introdus o opțiune mult așteptată de clujeni: abonamente pe 1 linie sau 2 linii, valabile fie o săptămână, fie o lună. Această schimbare este ideală pentru cei care folosesc transportul public doar pe trasee fixe și nu au nevoie de un abonament general.

Astfel, utilizatorii pot:

• cumpăra rapid abonamentul dorit, direct din aplicație

• evita cozi sau drumuri suplimentare

• avea toate titlurile de călătorie într-un singur loc, pe telefon

Un pas înainte pentru mobilitatea urbană în Cluj

Modernizarea cititoarelor și revenirea 24Pay sunt semnele unei infrastructuri digitale tot mai mature. CTP Cluj continuă să investească în soluții care simplifică viața călătorilor și reduc interacțiunile fizice inutile.

Pentru un oraș în continuă creștere precum Cluj-Napoca, astfel de îmbunătățiri sunt esențiale pentru un transport public eficient și adaptat nevoilor actuale.

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.”

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.