Actuala stemă a Clujului, folosită din 1999, a fost adoptată în 2006, printr-o hotărâre de Guvern, şi este desenul unei eleve în urma unui concurs organizat în 1995 de Primăria Cluj-Napoca condusă în acele timpuri de Gheorghe Funar. Stema reală a Clujului este foarte veche, datează din 1377, seamănă cu cea a oraşelor Cracovia şi Praga. Specialiştii în heraldică contestă actuala stemă.
Actuala stemă a oraşului cuprinde o reprezentare a lupului dacic, una a zeiţei Minerva şi una a monumentului Memorandiştilor şi e folosită în actele oficiale din 1999. Toate aceste elemente sunt dispuse în trei zone, denumite cartiere, colorate în roşu, galben şi albastru. Proiectul a fost realizat în 1995 de o elevă de clasa a XII-a la Liceul de Arte Plastice, în urma unui concurs organizat de administraţia locală, condusă atunci de Gheorghe Funar. Ce conţine actuala stemă Stema judeţului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de Guvern nr. 221/2006 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Este în uz din 1999. Stema înfăţişează un Dracones în partea superioară, respectiv o Minerva (pe fond albastru) şi monumentul Memorandiştilor (sinistră ctitorie funariotă, pe fond roşu), în partea inferioară. Aceste simboluri nu au nicio legătură cu însemnul heraldic tradiţional al capitalei Transilvaniei: trei turnuri deasupra unei porţi deschise, cu grilaj şi şapte creneluri, însemn pe care nici regimul comunist nu a îndrăznit să îl elimine de pe stema municipiului, scrie cluj.travel
Vechea stemă a judeţului Cluj, prezentă pe monumente (Obeliscul Carolina din Piaţa Muzeului) şi clădiri din Cluj-Napoca (pe frontispiciul sediului Primăriei vechi din Piaţa Unirii) FOTO: cluj.travel Specialiştii contestă Academicianul Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu“ din Cluj-Napoca, preşedintele Filialei Cluj a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, spunea, în 2010, pentru Adevărul, că însemnul oficial nu este şi legal. „Ne râde toată Europa cu stema actuală. Am colegi de breaslă din străinătate care râd când văd această stemă. Nu respectă nimic: tradiţia heraldică, regulile sau culorile heraldice. E puerilă”, afirma acesta. Profesorul Edroiu a fost dat în judecată în 2003 de către Primăria Cluj-Napoca deoarece nu a aprobat stema. În 2009, primarul Clujului, pe atunci Sorin Apostu, i-a spus că renunţă la proces, dar el nu a primit nicio hârtie oficială. „Nici în ziua de azi nu am primit nimic de la Primăria Cluj-Napoca“, a declarat profesorul Nicolae Edroiu pentru „Adevărul“. În 2010, doi tineri au făcut o petiţie prin care militau pentru revenirea la stema oraşului de dinainte de perioada comunistă. Vechea stemă înfăţişează o poartă de cetate cu grilajul ridicat şi trei turnuri deasupra. Fostul însemn oficial este de orgine germanică, un simbol al saşilor din Ardeal. „Stema asta a fost folosită şi de austrieci, şi de unguri, de România interbelică, ba chiar, parţial, şi de comunişti”, spunea, în 2010, profesorul Edroiu.
Stema veche a Clujului seamănă cu cele ale oraşelor Cracovia şi Praga, după cum puteţi vedea mai jos (sursa foto: cluj.travel).
Scurt istoric al stemelor Clujului
1377 – Regele Ludovic de Anjou confirmă Clujului un sigiliu compus dintr-un zid crenelat, având o poartă cu grilaj şi trei turnuri cilindrice
1476 – sunt aduse mici modificări aspectului iniţial al blazonului – trunurile cilindrice devin patrulatere
1970 – comuniştii modifică stema iniţială adăugând o roată dinţată, o carte şi stema RSR. Turnurile sunt, însă, păstrate
1995 – primarul Gheorghe Funar organizează un concurs de proiecte în vederea alegerii unei noi steme a oraşului. Câştigă proiectul tricolor, cu lupul dacic, zeiţa Minerva şi monumentul Memorandiştilor
1999 – noua stemă începe să fie folosită în actele oficiale; stema nu este însă aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, deoarece nu respectă normele şi canoanele artei heraldice
2009 – Nicolae Edroiu, şeful Comisiei Locale de Heraldică atrage din nou atenţia autorităilor locale că foloseşte o stemă ilegală
Piața Unirii, inima istorică a Clujului, ne dezvăluie un crâmpei din trecut printr-o imagine surprinsă în anii ’40, oferindu-ne o perspectivă fascinantă asupra orașului din acea perioadă. Fotografia, provenită din arhiva „Clujul și clujenii,” surprinde o atmosferă unică, marcată de elementele arhitecturale și dinamica urbană specifice acelor vremuri.
Farmecul arhitecturii interbelice
La mijlocul secolului trecut, Piața Unirii, cunoscută atunci sub numele de Piața Principală sau Piața Libertății, era un important centru de activitate socială și comercială. Clădirile impunătoare, în stiluri arhitecturale variind de la neogotic la eclectic, ofereau un peisaj urban elegant și monumental. În centrul pieței, statuia regelui Matia Corvin trona impunătoare, așa cum o știm și astăzi, însă peisajul înconjurător era ușor diferit, reflectând perioada tumultoasă a deceniului.
Magazinele, cafenelele și restaurantele, care se aliniau de-a lungul pieței, adăposteau localnici și vizitatori în căutare de socializare și recreere. În acei ani, Clujul se afla într-o perioadă de schimbări politice și sociale, care se reflectau în viața de zi cu zi și în atmosfera pieței. Piața Unirii era un loc de întâlnire pentru oameni din toate categoriile sociale, de la negustori și studenți până la intelectuali și artiști.
Vremuri de război și schimbări
Anii ’40 au fost marcați de provocări majore pentru orașul Cluj, fiind o perioadă în care orașul s-a aflat sub influența mai multor regimuri politice. Schimbările de stăpânire și turbulențele celui de-al Doilea Război Mondial și-au lăsat amprenta asupra vieții cotidiene a clujenilor, dar și asupra arhitecturii și funcționalității pieței.
Cu toate acestea, Piața Unirii a rămas un simbol al rezilienței orașului, un punct de referință care a continuat să aducă împreună locuitorii orașului, indiferent de dificultățile vremurilor. Tramvaiele și vehiculele din acea epocă se strecurau printre clădiri, iar bicicletele și trăsurile făceau parte din peisajul urban, contribuind la imaginea unui oraș în mișcare, dar care păstra totodată un aer de calm și stabilitate.
O fereastră către trecut
Privind această imagine a Pieței Unirii din anii ’40, putem observa cum orașul Cluj a evoluat de-a lungul decadelor, păstrându-și în același timp spiritul și farmecul autentic. Clădirile emblematice, precum Biserica Sfântul Mihail, stau mărturie a trecutului și a valorilor care au definit orașul de-a lungul timpului.
Astăzi, Piața Unirii rămâne un loc central și vibrant în Cluj-Napoca, fiind martoră la istoria bogată a orașului și la transformările sale continue. Imaginea din anii ’40 ne oferă o fereastră către o perioadă în care piața era un punct de convergență pentru toate aspectele vieții urbane, de la comerț și cultură până la politică și evenimente sociale.
Prin această călătorie în timp, ne reamintim de importanța Pieței Unirii în istoria Clujului și de rolul pe care l-a jucat în modelarea identității orașului de-a lungul decadelor. Cu fiecare schimbare, piața a continuat să își păstreze esența, rămânând un loc de întâlnire și de comuniune pentru clujeni, indiferent de epoca în care s-au aflat.
Sursa: LinkedIn / Gülermak Heavy Industries Construction & Contracting Co. Inc
Compania turcească Gulermak, câștigătoarea licitației pentru construirea metroului din Cluj, a publicat recent pe LinkedIn un videoclip în care prezintă mașinile de forat tuneluri (TBM – Tunnel Boring Machines) pe care le va folosi pentru acest proiect ambițios.
„Compania Gulermak, în calitate de Antreprenor, declarăm faptul că ne continuăm proiectele fără a încetini. Testele de recepție în fabrică a două tuneluri tip EPM (Earth Pressure Balance) achiziționate pentru proiectul Metrou România – Cluj au fost finalizate cu succes în perioada 26 august – 02 septembrie”, se arată în comunicatul postat de companie.
Ce sunt TBM-urile?
TBM-urile, sau mașinile de forat tuneluri, sunt utilaje de mare capacitate, utilizate pentru săparea tunelurilor subterane. Aceste echipamente sunt esențiale pentru construirea tunelurilor destinate transportului rutier, feroviar, metroului sau pentru rețelele de apă și canalizare. În cazul metroului din Cluj, TBM-urile vor fi folosite pentru a săpa tunelurile pe care vor circula trenurile subterane.
Emil Boc: „Metroul din Cluj se face!”
Primarul Emil Boc a confirmat recent că proiectul metroului din Cluj continuă indiferent de provocările legate de sursele de finanțare, fie că este vorba despre Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fie alte fonduri europene. În cadrul unei intervenții radio, Boc a subliniat că discuțiile dintre Guvernul României și Comisia Europeană privind fondurile PNRR sunt de ordin tehnic și nu afectează implementarea proiectului la nivel local.
„Numai cine nu muncește nu are greutăți în implementarea proiectelor. Dar atunci când ai determinare și știi ce ai de făcut, în mod evident lucrurile merg mai departe”, a declarat primarul, asigurând că acest proiect este tratat de autoritățile române drept unul de interes național.
Cel mai cunoscut Youtuber de travel din România, impresionat de Cluj-Napoca: “New York-ul din Ardeal, orașul de 5 stele cu cei mai faini români” – Video
Cătălin Stănciulescu, cunoscut sub numele de BackPackYourLife, și cel mai popular Youtuber de travel din România, a făcut recent o vizită la Cluj-Napoca, stârnind un val de entuziasm în rândul fanilor săi. Cu peste 600.000 de abonați pe canalul său, Cătălin și-a împărtășit impresiile despre oraș într-un nou videoclip intitulat sugestiv: “Cluju-i fruncea! Șocat de New York-ul din Ardeal, orașul de 5 stele cu cei mai faini români”.
Youtuber-ul a organizat o întâlnire cu fanii în Piața Unirii, una dintre cele mai emblematice locații din inima orașului. În videoclipul său, Cătălin a descris cu entuziasm experiența sa la Cluj, fiind surprins de frumusețea și eleganța orașului:
“Sunt clădiri pe care le vezi dinafară și, evident, sunt clădiri istorice și intri și nu te aștepți la ce o să vezi. M-au fascinat acest tip de clădiri. Aici totul este curat și luminos. Aveți un oraș frumos. Mă șochează cât de frumos este centrul și cât de minunate sunt luminile. Aici sunt foarte mișto și taximetriștii.”
Comentariile sale pline de apreciere la adresa orașului au captat atenția fanilor, dar și a locuitorilor din Cluj-Napoca. Cu referințe la arhitectura impresionantă și atmosfera vibrantă a orașului, Cătălin a subliniat cât de mult îl impresionează “New York-ul din Ardeal“, făcând aluzie la energia și dinamismul capitalei Transilvaniei.
Cluj-Napoca se bucură de o reputație excelentă în rândul turiștilor, iar recenziile pozitive ale unor influenceri precum BackPackYourLife contribuie la consolidarea imaginii orașului ca destinație de top în România.