Actuala stemă a Clujului, folosită din 1999, a fost adoptată în 2006, printr-o hotărâre de Guvern, şi este desenul unei eleve în urma unui concurs organizat în 1995 de Primăria Cluj-Napoca condusă în acele timpuri de Gheorghe Funar. Stema reală a Clujului este foarte veche, datează din 1377, seamănă cu cea a oraşelor Cracovia şi Praga. Specialiştii în heraldică contestă actuala stemă.
Actuala stemă a oraşului cuprinde o reprezentare a lupului dacic, una a zeiţei Minerva şi una a monumentului Memorandiştilor şi e folosită în actele oficiale din 1999. Toate aceste elemente sunt dispuse în trei zone, denumite cartiere, colorate în roşu, galben şi albastru. Proiectul a fost realizat în 1995 de o elevă de clasa a XII-a la Liceul de Arte Plastice, în urma unui concurs organizat de administraţia locală, condusă atunci de Gheorghe Funar. Ce conţine actuala stemă Stema judeţului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de Guvern nr. 221/2006 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Este în uz din 1999. Stema înfăţişează un Dracones în partea superioară, respectiv o Minerva (pe fond albastru) şi monumentul Memorandiştilor (sinistră ctitorie funariotă, pe fond roşu), în partea inferioară. Aceste simboluri nu au nicio legătură cu însemnul heraldic tradiţional al capitalei Transilvaniei: trei turnuri deasupra unei porţi deschise, cu grilaj şi şapte creneluri, însemn pe care nici regimul comunist nu a îndrăznit să îl elimine de pe stema municipiului, scrie cluj.travel
Vechea stemă a judeţului Cluj, prezentă pe monumente (Obeliscul Carolina din Piaţa Muzeului) şi clădiri din Cluj-Napoca (pe frontispiciul sediului Primăriei vechi din Piaţa Unirii) FOTO: cluj.travel Specialiştii contestă Academicianul Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu“ din Cluj-Napoca, preşedintele Filialei Cluj a Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, spunea, în 2010, pentru Adevărul, că însemnul oficial nu este şi legal. „Ne râde toată Europa cu stema actuală. Am colegi de breaslă din străinătate care râd când văd această stemă. Nu respectă nimic: tradiţia heraldică, regulile sau culorile heraldice. E puerilă”, afirma acesta. Profesorul Edroiu a fost dat în judecată în 2003 de către Primăria Cluj-Napoca deoarece nu a aprobat stema. În 2009, primarul Clujului, pe atunci Sorin Apostu, i-a spus că renunţă la proces, dar el nu a primit nicio hârtie oficială. „Nici în ziua de azi nu am primit nimic de la Primăria Cluj-Napoca“, a declarat profesorul Nicolae Edroiu pentru „Adevărul“. În 2010, doi tineri au făcut o petiţie prin care militau pentru revenirea la stema oraşului de dinainte de perioada comunistă. Vechea stemă înfăţişează o poartă de cetate cu grilajul ridicat şi trei turnuri deasupra. Fostul însemn oficial este de orgine germanică, un simbol al saşilor din Ardeal. „Stema asta a fost folosită şi de austrieci, şi de unguri, de România interbelică, ba chiar, parţial, şi de comunişti”, spunea, în 2010, profesorul Edroiu.
Stema veche a Clujului seamănă cu cele ale oraşelor Cracovia şi Praga, după cum puteţi vedea mai jos (sursa foto: cluj.travel).
Scurt istoric al stemelor Clujului
1377 – Regele Ludovic de Anjou confirmă Clujului un sigiliu compus dintr-un zid crenelat, având o poartă cu grilaj şi trei turnuri cilindrice
1476 – sunt aduse mici modificări aspectului iniţial al blazonului – trunurile cilindrice devin patrulatere
1970 – comuniştii modifică stema iniţială adăugând o roată dinţată, o carte şi stema RSR. Turnurile sunt, însă, păstrate
1995 – primarul Gheorghe Funar organizează un concurs de proiecte în vederea alegerii unei noi steme a oraşului. Câştigă proiectul tricolor, cu lupul dacic, zeiţa Minerva şi monumentul Memorandiştilor
1999 – noua stemă începe să fie folosită în actele oficiale; stema nu este însă aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române, deoarece nu respectă normele şi canoanele artei heraldice
2009 – Nicolae Edroiu, şeful Comisiei Locale de Heraldică atrage din nou atenţia autorităilor locale că foloseşte o stemă ilegală
Elevii Colegiului Național Unitarian „János Zsigmond” au strălucit într-o seară de neuitat
Magie, eleganță și emoții puternice la Cluj-Napoca! Absolvenții claselor a XII-a de la Colegiul Național Unitarian „János Zsigmond” au spus „adio” liceului într-un mod spectaculos: cu un bal de absolvire demn de poveștile regale! 👑
Evenimentul, devenit o adevărată tradiție a colegiului, a avut loc chiar în curtea liceului, transformată pentru o seară într-un cadru de vis. Decorurile rafinate, luminile calde și ținutele impecabile ale absolvenților au creat o atmosferă de basm.
💃 Cu emoțiile la cote maxime, tinerii au dansat valsuri vieneze, în aplauzele părinților, profesorilor și colegilor. Fiecare pas a fost încărcat de semnificație, marcând sfârșitul unei etape și începutul unei aventuri noi în viață.
❤️ Seara a fost nu doar un spectacol vizual, ci și un moment de reflecție și recunoștință — pentru anii petrecuți împreună, pentru lecțiile învățate și prieteniile legate.
📸 Imaginile care surprind eleganța și emoția serii au fost realizate de Varró-Bodoczi Zoltán.
Un bal ca-n povești, pentru niște tineri care au scris deja un capitol memorabil în povestea vieții lor! ✨
Contract de 1,1 miliarde € semnat pentru Centura Metropolitană. Boc: „UE ne dă, Rusia ne-a luat!”
Primarul Emil Boc a lansat un apel exploziv către clujeni cu doar câteva zile înainte de alegeri, într-un mesaj video care a făcut deja valuri pe rețelele sociale. Acesta a anunțat semnarea contractului pentru Centura Metropolitană a Clujului, un proiect uriaș de infrastructură, în valoare de peste 1,1 miliarde de euro, bani proveniți din fonduri europene.
„Dragi clujeni, luni am semnat la București contractul pentru realizarea centurii metropolitane a Clujului! Asta ne va ajuta să scăpăm de aglomerația infernală din trafic”, a declarat Boc, având în fundal chiar clădirea Comisiei Europene.
Dar avertismentul său a venit cu o turnură neașteptată și un umor tăios:
„Să nu mă trimiteți la Putin la Moscova să îmi dea bani de centură, că nu mă duc. Și dacă m-aș duce, tot nu mi-ar da, că n-are. Și chiar de ar avea, nu ne-ar da. Că ei sunt obișnuiți să ia, nu să dea. Ne-au luat Basarabia, ne-au luat tezaurul. Acum vor Ucraina. Mâine, cine știe ce mai vor!”
Primarul a comparat direct atitudinea Uniunii Europene cu cea a Rusiei, subliniind beneficiile apartenenței României la familia europeană:
„UE te primește în casă și te omenesc cu fonduri europene. Rusia ne-a dat cincizeci de ani de comunism.”
Mesajul lui Boc este clar: fiecare vot contează, iar miza este una reală – continuarea proiectelor de dezvoltare cu bani europeni.
Într-un ton personal, dar și strategic, Boc a încheiat cu o notă care îmbină tradiția cu ironia:
„Unii mă înjură, alții zâmbiți. Eu vă spun ce mi-a zis mama: să nu ziceți că nu v-am spus. E serioasă treaba. Dumnezeu să vă dea gândul cel bun!”
Vecini în război din cauza GRĂTARULUI! Clujeni prea sensibili sau fum toxic?
Ziua de 1 Mai, dedicată relaxării și petrecerilor în aer liber, a fost motiv de conflict între doi vecini de pe strada Dumbrava Roșie din Cluj-Napoca. În timp ce unii clujeni au ales să își facă grătare în propriile curți, un vecin s-a arătat extrem de deranjat de fumul emanat de aceștia.
Clujeanul nemulțumit a reclamat la Primărie faptul că vecinii și-au amplasat grătarul prea aproape de ferestrele sale, obligându-l să inhaleze fumul ore în șir și împiedicându-l să aerisească locuința. Acesta a menționat că a avut o experiență similară și anul trecut, tot de 1 Mai.
“Pe strada Dumbrava Roșie, de la ora 15, vecinii stau în incinta lor proprie, dar lângă poartă, și fac grătar, forțându-mă pe mine să le inhalez fumul de mai bine de două ore și nu am cum să aerisesc. I-am atenționat încă de anul trecut să meargă să facă grătarul în spatele casei, nu lângă stradă”, se arată în sesizarea trimisă Primăriei Cluj.
Incidentul ridică o întrebare pertinentă: au devenit clujenii prea sensibili la activitățile obișnuite ale vecinilor sau există o limită a toleranței când vine vorba de disconfortul cauzat de fumul de grătar?