Connect with us

Eveniment

Studiu UBB Cluj: “E nevoie în întreaga ţară de o reţea de terminale intermodale pentru transportul de marfă”

Stefania Heinz

Published

on

Studiu UBB Cluj: "E nevoie în întreaga ţară de o reţea de terminale intermodale pentru transportul de marfă''

Un studiu efectuat de către specialişti ai Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca arată că e nevoie în întreaga ţară de o reţea de terminale intermodale care să permită transportul de marfă în regim feroviar pe distanţe mai lungi, asemănătoare celui care este în construcţie la Aiud, printr-o investiţie greenfield de 20 milioane de euro, şi care va asigura conectivitatea comercială a Transilvaniei cu portul Constanţa şi principalele hub-uri logistice din Europa.
Studiul efectuat de specialiştii Centrului Interdisciplinar pentru Ştiinţa Datelor (CISD) din cadrul UBB arată că investiţia de la Aiud “vine în întâmpinarea reglementărilor Comisiei Europene cu privire la transportul intermodal şi în avans faţă de investiţiile pe care statele membre vor trebui să le facă în următorii ani pentru a se alinia la legislaţia europeană şi la ţintele de reducere a CO2”.

“Importanţa acestui proiect pentru Transilvania şi pentru întreaga Românie e dată de faptul că, în condiţiile în care EU Green Deal (zero emisii de CO2 până în 2050) are ca ţintă dublarea transportului de marfă pe calea ferată, terminalul intermodal asigură transferul rapid al mărfii din regim rutier în regim feroviar prin intermediul containerelor, reprezentând o infrastructură absolut necesară pentru atingerea acestui obiectiv. În acest moment, în Transilvania nu există terminale de mare capacitate care să asigure condiţiile necesare acestei tranziţii. Iar acest impact este cu atât mai important cu cât România nu are infrastructura rutieră atât de dezvoltată ca alte state europene şi, implicit, transportul de marfă în sistem rutier nu face decât să aglomereze şi mai mult reţeaua rutieră”, se afirmă într-un comunicat de presă referitor la acest studiu transmis marţi de către UBB.

Reprezentantul companiei DP World România, Marian Drăgoi, care derulează investiţia de la Aiud a subliniat că alegerea Transilvaniei şi a Aiudului nu este deloc întâmplătoare.

“DP World este unul dintre cei mai importanţi facilitatori ai comerţului global, prezent, în momentul de faţă, în peste 75 de ţări şi are un număr de peste 100.000 de salariaţi. DP World este prezentă în România, în Portul Constanţa din 2004, când a început operarea unui terminal de containere, dedicat operării de containere, iar după 2009 s-a orientat către a diversifica operaţiunile portuare. Recent a intrat în zona de logistică, de aici şi iniţiativa de a dezvolta acest proiect în zona Transilvaniei, în Aiud. Este un proiect extrem de ambiţios. De ce Transilvania, de ce Alba, de ce Aiud? Pentru că suntem într-o zonă puternic industrializată, o zonă cu o dezvoltare a infrastructurii de transport extrem de puternică în România şi dorim să creăm o punte între Portul Constanţa şi această zonă, extrem de importantă din punct de vedere economic. Proiectul terminalului intermodal Aiud va avea o suprafaţă de 82.000 metri pătraţi, cu acces la calea ferată, atât pe parte feroviară, cât şi transport terestru. Vom încerca, în primă fază a operaţiunilor, să operăm un tren pe săptămână, pe relaţia Constanţa – terminal Aiud, urmând ca, în viitor, să atingem un volum de, sperăm noi, un tren pe zi”, a afirmat Marian Drăgoi, citat în comunicatul UBB.

Analiza specialiştilor UBB de la CISD (Darie Moldovan, Codruţa Mare, Ciprian Moldovan), la care au lucrat şi opt studenţi, a pornit de la starea economiei locale, practicile curente în logistică şi transporturi de marfă, oportunităţile şi provocările transportului intermodal, dar are în vedere şi schimbările recente în legislaţia privind transferul modal. În primul rând s-a pornit de la examinarea stării economiei locale, evidenţiind informaţii cheie despre industriile şi companiile ce pot fi influenţate de transferul modal, precum şi gradul de accesibilitate rutieră între terminalul intermodal al DP World (România) din cadrul Aiud Logistic Park şi oraşele dintr-o proximitate de 200 kilometri, în condiţiile în care 11 municipii se află la mai puţin de 100 kilometri de acesta.

“Pe de altă parte, trebuie ţinut cont de faptul că adoptarea transportului intermodal este încă în stadiile incipiente în România, iar companiile văd ca principal impediment în alegerea transportului feroviar timpii de tranzit crescuţi. Totodată, însă, trebuie avut în vedere că tranziţia transportului pe distanţe lungi dinspre rutier către feroviar face parte din strategia Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon, iar transportul intermodal răspunde cel mai bine acestei strategii. Regulamentul Trans-European Transport Network (TEN-T), estimat a fi adoptat în acest an, va prevedea obligativitatea statelor membre de a evalua necesitatea de noi terminale intermodale pe parcursul a trei ani”, evidenţiază comunicatul UBB.

De asemenea, studiul respectiv subliniază că “va fi nevoie de o reţea de astfel de terminale la nivelul întregii ţări pentru ca acest mod de transport să devină eficient şi atractiv pentru companii, alături de investiţiile în infrastructura feroviară care să crească viteza medie de circulaţie pe calea ferată”.

Investiţia de peste 20 de milioane de euro este derulată, începând din martie anul trecut, în satul Decea de lângă Aiud de către compania DP World din Emiratele Arabe Unite, reprezentanţii acesteia anunţând, într-o conferinţă de presă susţinută în luna octombrie 2022, că terminalul intermodal ar trebui să devină operaţional în acest an. Obiectivul investiţiei este de a conecta mult mai uşor producătorii şi exportatorii din zona Transilvaniei de Marea Neagră, Marea Nordului şi Marea Adriatică, precum şi de restul Europei continentale, prin transport de cale ferată.

Capacitatea de stocare va fi de 3.000 de containere în orice moment, iar cea de procesare de 50.000 de containere pe an, în primii trei ani. Pe lângă containere, vor putea fi procesate şi semi-remorci. Investitorul a estimat că se vor reduce semnificativ costurile pentru exportatori, prin trecerea de la transport rutier la cel feroviar sau naval. În acelaşi timp, se va obţine şi o reducere a emisiile de dioxid de carbon, în condiţiile în care marfa care ar fi fost transportată de mii de camioane va fi procesată pe calea ferată, trecându-se de la transportul diesel la cel electric.

Transportul intermodal de marfă se referă la utilizarea mai multor tipuri de transport (rutier, feroviar, fluvial, maritim) pe parcursul expediţiei mărfii, cu scopul de a optimiza costurile şi a eficientiza lanţul de aprovizionare. De asemenea, amintim că tranziţia transportului pe distanţe lungi dinspre rutier către feroviar (mai mari de 350 km) face parte din strategia Uniunii Europene de reducere a emisiilor de carbon, iar transportul intermodal răspunde cel mai bine acestei strategii.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom