Connect with us

Eveniment

STS: Peste 12.000 de apeluri referitoare la coronavirus făcute la 112, în foarte multe cazuri fără urgenţe reale

Stefania Heinz

Published

on

STS: Peste 12.000 de apeluri referitoare la coronavirus făcute la 112, în foarte multe cazuri fără urgenţe reale

Peste 12.000 de apeluri referitoare la coronavirus au fost făcute, în perioada 25 februarie – 18 martie, la numărul unic de urgenţă 112, reprezentanţii STS precizând că, în foarte multe cazuri, oameni au sunat pentru informaţii, fără a avea urgenţe reale.
Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, ca administrator al Serviciului de urgenţă, face apel la cetăţeni să sune la 112 doar pentru urgenţe, iar pentru a solicita informaţii despre noul coronavirus să apeleze linia Telverde -0800.800.358 (0800.800.FLU). STS precizează că a luat toate măsurile pentru a asigura preluarea 24/7 a apelurilor, chiar şi în condiţii de supraaglomerare.

Conform unui comunicat de presă transmis, vineri, de STS, în perioada 25 februarie – 18 martie, operatorii au preluat peste 12.000 de apeluri referitoare la virusul COVID-19. În foarte multe cazuri, cetăţenii au sunat la numărul unic de urgenţă 112 pentru a afla informaţii despre coronavirus, fără a avea urgenţe reale.

“Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a luat măsuri suplimentare privind preluarea apelurilor la 112 pe problematica noului coronavirus. Modul de lucru în situaţia în care se primeşte un apel referitor la COVID-19 este adaptat la situaţia prezentată de apelant. Astfel, apelurile prin care cetăţenii raportează simptome specifice sunt direcţionate către agenţiile cu competenţe medicale, cele privind persoane care nu respectă regimul de autoizolare/carantină stabilit de autorităţi sunt direcţionate către Poliţie, iar pentru cele de informare apelanţii sunt sfătuiţi să sune la numărul de telefon TelVerde- 0800.800.358”, arată STS.

Sursa citată aminteşte că apelarea abuzivă, falsă sau pentru a face glume la numărul 112 se sancţionează cu amendă în cuantum de până la 5.000 de lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de către personalul Ministerului Afacerilor Interne.

De asemenea, STS a prezentat mai multe situaţii în care cetăţenii au apelat numărul unic de urgenţă 112 pentru a adresa întrebări despre coronavirus, fără a avea urgenţe reale:

“1. Un apelant al numărului 112 a dorit să afle dacă “mai merg trenurile” şi dacă “poate merge în alt oraş?”;

2. Un apelant a sunat la numărul de urgenţă pentru a întreba dacă „este deschisă poşta”;

3. O persoană a dorit să afle dacă poate merge „luni la bancă”, având în vedere declararea stării de urgenţă;

4. O persoană a sunat la 112 să anunţe că „un văr a venit din Italia şi este bolnav de coronavirus”, apoi a închis imediat telefonul. La reapelarea operatorului STS,persoana a recunoscut că „se joacă fiindcă este şmecher”;

5. Un apelant fumător, aflat în izolare, a sesizat la numărul de urgenţă că nu mai are ţigări şi vrea ca cineva să meargă să îi ducă la domiciliu;

6. Supărat că a fost părăsit de concubină, un cetăţean a anunţat că femeia „s-a întors acum 2 zile din Italia şi are febră”;

7. Un bărbat a sunat la 112 pentru a afla ce restricţii sunt „pentru că urmează să fac nuntă”.

8. O persoană aflată în carantină la domiciliu a întrebat la 112 dacă poate ieşi 2-3 minute în faţa blocului;

9. Mai mulţi apelanţi au sunat să anunţe lipsa banilor sau a hranei;

10. Un cetăţean a dorit să ştie dacă „se fac teste la domiciliu” pentru că şi el doreşte un astfel de test;

11.  O femeie a anunţat că a venit din Franţa un bărbat „clandestin cu o maşină”. Deşi bărbatul respectiv nu a părăsit locuinţa, femeia era revoltată “de ce nu a fost sechestrat la vamă?”;

12. O persoană a sesizat la 112 că este ţinută abuziv în casă din cauza coronavirusului şi nu are mâncare pentru pisică. Aceasta a ameninţat că va lua legătura cu televiziunile pentru a semnala acest abuz;

13. O persoană aflată în izolare la domiciliu, venită din Belgia, a sunat la 112 să solicite o zi de învoire pentru a merge într-o altă localitate unde trebuia să semneze un contract;

14. Un apelant a sunat să afle în ce condiţii poate să organizeze o pomană cu mai multe persoane, ca urmare a unui deces în familie;

15. O persoană a dorit să afle de unde poate obţine o adeverinţă prin care să se ateste faptul că nu este confirmată cu coronavirus;

16.  O doamnă a dorit să afle dacă este obligatorie carantina în situaţia în care soţul ei vrea să plece în Olanda şi să se întoarcă în România;

17. Un angajat al unei spălătorii autoa întrebat la 112 dacă are dreptul să nu vină la serviciu pe durata stării de urgenţă;

18. Un cetăţean a sunt să întrebe: „De ce nu închid toate fabricile? Că unii colegi nu vor să recunoască faptul că li s-au întors rudele din străinătate”;

19. Un bărbat a întrebat dacă „are voie vecinul să cheme zugravii să zugrăvească, având în vedere că e situaţie de urgenţă?”;

20. O persoană a sunat la 112 să întrebe dacă „izolarea unui membru implică izolarea familiei” sau „Eu rămân în izolare, dar soţia se poate duce la cumpărături?”.”

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom