Connect with us

Eveniment

Selly, reacție vehementă după ce Jandarmeria Cluj l-a amendat pe Gheboasă: „Jandarmeria l-a amendat doar pe Gheboasă. De ce? Nu îi interesează să aplice legea echitabil, ci să dea bine aici, pe Facebook”

Diana Petrescu

Published

on

Selly, reacție vehementă după ce Jandarmeria Cluj l-a amendat pe Gheboasă: „Jandarmeria l-a amendat doar pe Gheboasă. De ce? Nu îi interesează să aplice legea echitabil, ci să dea bine aici, pe Facebook” 1

Selly este de părere că decizia Jandarmeriei Române de a-l amenda pe Gheboasă în urma prestației sale este, de fapt, un exercițiu de PR, care îngrădește libertatea de exprimare. Asta nu e altceva decât un exercițiu ieftin de PR al acestei instituții, dar vom vorbi mai pe larg despre ei mai încolo.Acum să ne întoarcem un pic la isteria care s-a creat pe Facebook după momentul lui Gheboasă de la Untold. Cei care contestă prestația lui spun că sunt mesaje toxice, nocive pentru copii. Că astfel de oameni distrug mințile tinere, care nu sunt încă formate. Hai să o luăm cu începutul. Sunt mesajele din muzica trap toxice? Da. De fapt, nu aș spune chiar toxice, dar recunosc că sunt niște mesaje greșite(…)”, a scris Selly, citat de wowbiz.ro.Selly a mai adăugat și faptul că educația se face în școli și acasă, motiv pentru care părinții sunt responsabili pentru copiii lor, mai ales că în cadrul festivalurilor, minorii pot participa doar dacă primesc aprobare din partea părinților sau a tutorilor.„Dar este oare rolul unui artist hip-hop să îți educe copilul? Doamne ferește! Sub nicio formă. Este responsabilitatea lui să transmită mesaje pozitive? Nu. Muzica NU trebuie să fie educativă. Muzica trebuie să te distreze, să te relaxeze, maxim să-ți transmită o emoție. Muzica nu este un instrument de educație, în niciun caz. La fel cum vlogurile mele nu sunt un instrument de educație, la fel cum televiziunea nu e un instrument de educație. Educația se face acasă și la școală, nu pe internet, nu la festivaluri(…)”, a mai adăugat Andrei Șelaru.Povestea lui Gheboasă spusă de el însuși: „Aceste versuri nu sunt cele mai bune, dar eu nu mă duc la vreun festival să educ copiii Gabriel Gavriș, alias Gheboasă, cântărețul de trap contestat după prestația de la festivalul UNTOLD și amendat de autorități pentru versurile melodiilor, a declarat pentru G4Media.ro că nu e deranjat de valul de critici. La 21 de ani a ajuns să aibă milioane de următori pe YouTube și pe rețelele de socializare. „Nu îmi doresc să fiu niciun model, fac ce pot să trăiesc. Acum o duc bine, mă descurc, dar știu ce înseamnă să nu ai nimic, să nu ai pâine și nimic de mâncare”, spune Gabi. Născut în Târgoviște (cartier Șerpărie), a fost abandonat de mamă după naștere, în timp ce tatăl său era la pușcărie. Statul l-a luat și l-a ținut o vreme. Apoi, băiatul a ajuns în grija unor asistenți maternali, scrie g4media.ro.„Mi-au oferit toată dragostea și mi-au oferit educația cea mai importantă, cei șapte ani de-acasă.  Când m-au luat de la orfelinat, aveam râie. Sunt țigan. De ce m-ați luat pe mine atunci?, am întrebat-o peste ani, pe Luminița, mami, că așa îi spun. A zis că eram singurul copil de etnie din centru. Eram bolnav și ei m-au salvat. După mine, Luminița și Titi Neagoe au mai luat doi copii, surorile mele,  care acum sunt la facultate”, spune Gabi.Peste ani, tatăl biologic al lui Gabi împreună cu bunica lui, s-au adresat instanței. Copilul a fost redat familiei biologice.„Tata mă voia, el și-a ispășit pedeapăsa, a plătit și e un om special. E tatăl meu și m-a vrut mereu, a suferit foarte mult. Îmi amintesc și acum când eram la familia mea adoptivă și ca să vedeți ce oameni sunt, mă duceau în vizită la peniteciar, să îl văd pe tata. Eram mic, mă ridicau în brațe și îl vedeam printr-un gemuleț la penitenciar. Apoi am ajuns la el și la bunica mea. Pe mama biologică am întâlnit-o, dar nu avem ce să ne vorbim. Nu avem nici o legătură”.Gheboasă provine din cartierul numit Șerpărie, din Târgoviște. Acolo a crescut. „E un fel de Ferentari, dacă vreți. De-acolo sunt și acolo mă duc mereu cu drag, nu mă delimitez. Am trăit toată viața în sărăcie. Sunt țigan. La școală am fost mereu pus în ultima bancă, de la joacă eram exclus, am fost dat afară și de afară, dacă se poate spune asta. Adică mi se spunea să nu mai stau nici acolo. Mai aveam prieteni, încercam să ies mereu cu copii de români, auzeau părinții și ziceau: ăla e vagabont, ce cauți cu el? Asta e, așa a fost. Am cărat pepeni în piață, am făcut tot ce am putut să scap de foame. Am fost și în Cehia să muncesc, urma să muncesc, dar am luat țeapă și-am rămas în stradă, ca un boschetar și trebuia să mă întorc pe jos în România. Și m-am și întors”, susține artistul.Înainte să cânte cochetase și cu fotbalul. „Nu am fost rău deloc. Eu am făcut fotbal profesionist la Chindia. Bănel Nicoliță mi se spunea, jucam banda dreaptă. Muzica m-a ajutat, însă, cel mai mult. În 2020 m-am apucat, practic. Nu m-am gândit niciodată sunt talentat, că am ceva în plus. Am pornit doar cu o poveste de viață, cu refuzuri pe toate palierele, cu etnia mea. Am făcut un clip de 3 lei și mă știau doar vecinii. Piesa a ajuns în 3 luni la 1 milion de vizualizări pe YouTube. Apoi am făcut altele și am unele cu 15-16 milioane, de succes. Eram un no-name, acum mă urmăresc milioane de oameni.  Am ajuns aici cu credința, eu cred în Dumnezeu și sunt convins că el m-a adus aici. Credința mea m-a adus, foamea și munca”.În 3 ani de zile, adolescentul plecat din Șerpărie, Târgoviște, a ajuns pe scena UNTOLD, la unul dintre cel mai mari festivaluri din lume. Aici Gheboasă s-a ales cu un val de critici pe rețelele de socializare. Versurile obscene au fost indicele principal al acuzatorilor.„Eu, în primul rând, nici nu visam vreaodată să ajung pe vreo mare scenă. Am fost la Untold, am cântat și toți de-acolo știau versurile, versuri apărute cu peste un an în urmă. Aceste versuri nu sunt cele mai bune, dar eu nu mă duc la vreun festival să educ copiii. Acei copii știau versurile. Am scris versurile copilărește, simplu, să prindă. Am fost  copil când le-am scris și sunt și acum un copil. Am o energie, am povestea mea și am făcut ceva simplu, care să mă ajute. Nu am furat, nu am dat nimănui în cap. Dacă versurile mele sunt acum problema…Așa pot să dau exemplu cu Paraziții, dar nu vreau să comentez eu, nu e treaba mea. Comentariile mi s-au părut o ipocrizie. Eu nu fac educație, ar fi culmea să pretind asta. Nu scriu poeme, nu m-am dus la un concurs de recitat poezii. Înainte de-a apărea Gheboasă, era doar Gabi care murea de foame și nu își permitea nimic. A apărut Gheboasă, iar de atunci mă descurc. Am făcut ce am putut eu. Nu regret nimic”!Notă: G4Media.ro nu promovează și nu încurajează mesajele cu caracter rasist, xenofob, care incită la ură, consum de droguri sau alte fapte penale. Libertatea de exprimare sau de orice fel este valoarea supremă. Nu vrem să existe artiști sau evenimente interzise din cauza mesajelor obscene, dar ar fi de preferat ca ele să nu fie plătite din bani publici (vezi zilele comunei) sau să se desfășoare în cadrul unor festivaluri de amploare (vezi Electric Castle, Neversea, Untold etc) ori fără vreun avertisment prealabil (ex: Interzis minorilor). 

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom