Connect with us

Social

Garda de Mediu a amendat cu 80.000 de lei SUPERCOM pentru neregulile depistate la CMID, însă firma a achitat 25.000 pentru că „așa e legea”

Stefan Petre

Published

on

Garda de Mediu a amendat cu 80.000 de lei SUPERCOM pentru neregulile depistate la CMID, însă firma a achitat 25.000 pentru că „așa e legea”

Compania de gunoi Supercom a fost sancționată de Garda de Mediu cu o amendă de 80.000 de lei, încă a plătit doar 25.000 de lei. Garda de Mediu a stabilit că la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor s-a depozitat o cantitate foarte mare de deșeuri, care nu a fost tratată pentru a se neutraliza mirosul. Acest lucru și nivelarea deșeurilor de pe groapa Supercom, plus canicula și vântul, a favorizat transmiterea unui anumit miros spre Cluj-Napoca.Activiștii civici clujeni s-au revoltat pentru că cei de la SUPERCOM nu au plătit nici măcar jumătate din amenda stabilită inițial, însă șeful Gărzii de Mediu Cluj, Lucian Stanca, spune că nu poate face nimic, asta este legea care nu poate fi interpretată. 
„Sancțiunea se poate încadra între 50.000 și 100.000 de lei. Conform Ordonanței de Guvern, nr. 2 din 2001 se poate achita jumătate din minim. Noi am dat o amendă de 80.000 de lei, iar cei de la Supercom au achitat rapid jumătate din minim, adică 25.000 de lei (n.red. jumătate din minimul de 50.000 de lei).Legiuitorul a stabilit minimul și acesta poate fi achitat în 15 zile. Asta nu exclude situația ca în instanță firma Supercom va contesta amenda și dacă pierde va rămâne cu suma aceasta plătită. Dacă nu achita jumătate din minim, atunci se trezea că pierde și trebuie să achite 80.000 de lei”, a declarat șeful Gărzii de Mediu Cluj, Lucian Stanca.Acesta a precizat că la probele de jumătate de oră nu au fost depistate depășiri nici la Groapa de gunoi Supercom, nici la Aiton, unde este firma Transavia și unde se află un munte de găinaț, care este împrăștiat pe câmp ca îngrășământ. Aitonul este la 20 de kilometri de Cluj-Napoca, astfel că cei de la Garda de Mediu nu cred că mirosul poate ajunge până la Cluj. „La probele de o jumătate de oră nu a ieșit nicio depășire și se discută să vină laboratorul de la Bacău să facă măsurători de durată și la Aiton și la CMID (n.red. Groapa de gunoi Supercom, de la Pata Rât). Aceste măsurători sunt mai complexe și fără drept de apel. Astea de o jumătate de oră nu sunt concluzive”, a mai spus șeful Gărzii de Mediu.Culmea este că toate indiciile arată că mirosul provine de la rampa de gunoi a Supercom, dar laboratorul a ajuns la Cluj și a fost trimis la Aiton. „Autoritățile, inclusiv noi, au primit sesizări încă dinainte de 28 august, când a mirosul în Cluj-Napoca. Transavia face fertilizări în fiecare toamnă, pentru pregătirea culturilor, dar clujenii reclamă de mai demult. Avem 300 de sesizări și sunt diferite. Unii spun că miroase de canal, alții de rahat, alții de găinaț, alții a gunoi și cadavre”, a mai spus Lucian Stanca.Precizăm că, la primele determinări efectuate la depozitul de dejecții Ferma Vegetală din satul Rediu, comuna Aiton, la terenul agricol de lângă ferma vegetală și la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor nu au ieșit în evidență depășiri ale concentrației maxim admise pentru probele de scurtă durată la amoniac. Însă, ultimele probe arată altceva.„În urma analizării probelor prelevate de către reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Cluj prin echipamentele tehnice aflate în dotare, din data de 04.09.2023, din Ferma Vegetală din satul Rediu, comuna Aiton, la limita de incintă, unde s-a amplasat un punct de prelevare pentru determinarea nivelurilor de amoniac (NH3) și hidrogen sulfurat (H2S), prin analiză de durată lungă (24h), s-a constatat faptul că a fost depășit nivelul maxim admis pentru amoniac (0.14 mg/m3  față de 0.1 mg/m3)”, arată analiza Agenției pentru Protecția Mediului Cluj.În prezent continuă procesul de monitorizare, atât la Ferma Vegetală din satul Rediu, comuna Aiton, cât și la CMID, iar începând de astăzi, cu ajutorul autolaboratorului se vor monitoriza oxizii de azot, oxizii de sulf, monoxid de carbon, compuși organici volatili, particule PM2,5/ PM10 și în completare, cu ajutorul raportării administrației meteo se va putea măsura direcția și viteza vântului, presiunea și temperatura aerului, umiditatea și radiația solară, spun autoritățile.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Un Locuitor dintr-un bloc din Gheorgheni Se Întreabă Cum Să bea Vecinul O Supă Din Cocoșul Enervant?” / Răspunsul Neașteptat Pe Care L-a Primit

Stefania Heinz

Published

on

Problema creșterii găinilor între blocuri este una semnificativă în anumite zone în care casele vechi au fost păstrate. Aici, locuitorii din blocuri sunt adesea treziți în zori de cântecul cocoșului, care răsună printre clădiri odată cu primele raze ale dimineții.

“Este ora 4 și cocoșul vecinului a început deja să cânte, răspândindu-și ecoul printre blocuri. Ce sfat aveți pentru mine în ceea ce privește stabilirea unei relații bune cu vecinul de la casă și rugămintea de a prepara o supă gustoasă?”, a comentat un locuitor din Cluj pe o platformă de socializare.

Alți clujeni i-au sugerat să se calmeze, menționând că gospodăriile vechi au existat în zonă mult timp înainte ca blocurile să fie construite.

“Acel gospodar, aș paria, trăiește acolo de mai multe generații, împreună cu cocoșul care anunță zorii. Ei sunt acolo de mult înainte ca cineva să decidă să ridice blocuri în zonă. Deci sfatul meu este simplu: lasă-l pe om în pace, deoarece nu ai dreptul să-i ceri absolut nimic.”

“Conform cunoștințelor mele, acum mai bine de 15 ani, a fost adoptată o lege care interzicea ținerea găinilor/porcilor în gospodăriile din oraș. Nu sunt sigur dacă legea a suferit modificări sau a fost anulată, dar îmi amintesc că, pe vremea aceea, bunica mea a trebuit să renunțe la toate animalele pentru a respecta legislația, iar locul în care ținea porcii a fost transformat în altceva. Vecinii ei au procedat în mod similar.”

Conform regulilor locale, creșterea găinilor în apropierea blocurilor este interzisă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

1 Mai la Hoia, Tradiții Clujene: Mici, Bere și Dansuri Populare în Imagini din 1973, 1983 și 1984 – FOTO

Maria Costea

Published

on

Fotografiile ce ilustrează sărbătoarea de 1 Mai de la Hoia din anii ’70 și ’80 sunt pline de viață și amintesc de atmosfera festivalurilor contemporane. În acele vremuri, Hoia era considerată “Mecca” petrecerilor, oferind spectacole de muzică populară, iar micii și berea erau nelipsite.

Pajiștea de lângă Muzeul Satului de la Hoia era animată în ziua de 1 Mai. Oamenii se adunau în grupuri compacte, iar imaginile vechi reprezintă mărturia vie a modului autentic în care socializau. Comparativ cu prezentul, în care mulți sunt absorbiți de telefoanele mobile, acele vremuri erau caracterizate de conversații față în față, creând legături umane mai profunde.

La Hoia, de 1 Mai, era amplasată o scenă, unde artiștii vremii susțineau concerte, iar oamenii se adunau pe dealul care forma un amfiteatru natural, savurând ziua de sărbătoare.

Este clar că acele momente romantice din trecut nu vor reveni niciodată. Viața devine din ce în ce mai dificilă și tensionată, chiar și în comparație cu acele vremuri, când existau lipsuri și restricții.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite