Connect with us

Social

Actorul Bogdan Bob Rădulescu despre hărnicia ungurilor și a românilor: ”Tati, nu suntem acolo. Îmi pare rău să o zic, dar nu suntem acolo!”

Stefan Petre

Published

on

Actorul Bogdan Bob Rădulescu despre hărnicia ungurilor și a românilor: ”Tati, nu suntem acolo. Îmi pare rău să o zic, dar nu suntem acolo!”

Cunoscutul actor clujean Bogdan Bob Rădulescu a explicat că Ardealul este consacrat prin ordine și disciplină, dar recunoaște că ungurii au ceva în plus. ”Eu nu înțeleg asta, să crești în Cluj și să ai tot timpul un dinte împotriva ungurilor. Noi, la Cluj aveam treaba asta de gospodării, de competiție, trebuia să fie ordine și disciplină, curat și să fim gospodari. Am simțit tot timpul, la noi în Cluj, că ungurii au avut ceva în plus. Și fii atent de ce! Ungurii, care după 900 de ani de imperiu austro-ungar, după ultima sută de ani, de la 1 decembrie 1918, după aia problema Ardealului de Nord pe vremea generalului Horthy… Noi am avut unele momente critice pe vremea regimului hortist, când s-au înfipt baionete in femei gravide. A fost o pagină a istoriei foarte tristă! Și acum a trecut al Doilea Război Mondial și au venit comuniștii, și noua Românie de după 1989. Fiecare are răni de dus, și noi și ungurii. La unguri am remarcat, dacă tot li s-a făcut, din punctul lor de vedere, această nedreptate, și, acum, ungurii sunt minoritari în Transilvania, soția mea este jumătate unguroaică, socrul era ungur 100%, un om foarte bun, cumva lor le-a rămas în sânge asta. La ei lucrurile sunt orânduite. Sunt oameni foarte gospodari. La noi, în cartierul unde am locuit erau hostezeni. În 2023, față în față cu casa părintească e Miși, care face varză, în 2023, e înconjurat de blocuri noi de 12 etaje. Mama lui, în vârstă de aproape 90 de ani, taie varză în fiecare an și pune varză murată. Îl găsești în piața mare, că vinde varză. Eu nu am cum să pun varză cum pune Miși. E o viață în care Miși pune varză murată. Ungurii au fost și vor fi tot timpul oameni harnici. 
Te duci un pic încolo, spre Ungaria, și treci prin satele ungurești, tati, îmi pare rău, sunt român, sunt ardelean, dar mă uit la satele ungurești și mă uit și la satele românești. Tati, nu suntem acolo. Îmi pare rău să o zic, dar nu suntem acolo! Asta își pune amprenta asupra vieții. Să se uite oricine la clădirile lor, la bisericile lor, sunt altfel!”, a precizat cunoscutul actor, în special pe social media, la un podcast cu Radu Țibulică.Bob Rădulescu a spus degetul pe rană și a spus că numai educația e salvarea.”Cred enorm de mult în educație, ca fiind singura care poate salva o națiune, exact tot lipsa educației o și îngroapă. Nu-ți trebe dușmani externi. Lipsa educației! Educația se face acasă și de acasă începi. Fundația sunt părinții, care dacă sunt educați și vindecați ai șanse să izbutești în viață. Dacă destinul te alege să te arunce într-o familie frământată de lipsuri, neajunsuri, lipsă de educației, moarte emoțională. Ăia care comentează pe net este posibil să fie morți emoțional. Nu au empatie, niciun pic de emoție, niciun pic de responsabilitate, implicare”, a spus actorul clujean.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Un Locuitor dintr-un bloc din Gheorgheni Se Întreabă Cum Să bea Vecinul O Supă Din Cocoșul Enervant?” / Răspunsul Neașteptat Pe Care L-a Primit

Stefania Heinz

Published

on

Problema creșterii găinilor între blocuri este una semnificativă în anumite zone în care casele vechi au fost păstrate. Aici, locuitorii din blocuri sunt adesea treziți în zori de cântecul cocoșului, care răsună printre clădiri odată cu primele raze ale dimineții.

“Este ora 4 și cocoșul vecinului a început deja să cânte, răspândindu-și ecoul printre blocuri. Ce sfat aveți pentru mine în ceea ce privește stabilirea unei relații bune cu vecinul de la casă și rugămintea de a prepara o supă gustoasă?”, a comentat un locuitor din Cluj pe o platformă de socializare.

Alți clujeni i-au sugerat să se calmeze, menționând că gospodăriile vechi au existat în zonă mult timp înainte ca blocurile să fie construite.

“Acel gospodar, aș paria, trăiește acolo de mai multe generații, împreună cu cocoșul care anunță zorii. Ei sunt acolo de mult înainte ca cineva să decidă să ridice blocuri în zonă. Deci sfatul meu este simplu: lasă-l pe om în pace, deoarece nu ai dreptul să-i ceri absolut nimic.”

“Conform cunoștințelor mele, acum mai bine de 15 ani, a fost adoptată o lege care interzicea ținerea găinilor/porcilor în gospodăriile din oraș. Nu sunt sigur dacă legea a suferit modificări sau a fost anulată, dar îmi amintesc că, pe vremea aceea, bunica mea a trebuit să renunțe la toate animalele pentru a respecta legislația, iar locul în care ținea porcii a fost transformat în altceva. Vecinii ei au procedat în mod similar.”

Conform regulilor locale, creșterea găinilor în apropierea blocurilor este interzisă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

1 Mai la Hoia, Tradiții Clujene: Mici, Bere și Dansuri Populare în Imagini din 1973, 1983 și 1984 – FOTO

Maria Costea

Published

on

Fotografiile ce ilustrează sărbătoarea de 1 Mai de la Hoia din anii ’70 și ’80 sunt pline de viață și amintesc de atmosfera festivalurilor contemporane. În acele vremuri, Hoia era considerată “Mecca” petrecerilor, oferind spectacole de muzică populară, iar micii și berea erau nelipsite.

Pajiștea de lângă Muzeul Satului de la Hoia era animată în ziua de 1 Mai. Oamenii se adunau în grupuri compacte, iar imaginile vechi reprezintă mărturia vie a modului autentic în care socializau. Comparativ cu prezentul, în care mulți sunt absorbiți de telefoanele mobile, acele vremuri erau caracterizate de conversații față în față, creând legături umane mai profunde.

La Hoia, de 1 Mai, era amplasată o scenă, unde artiștii vremii susțineau concerte, iar oamenii se adunau pe dealul care forma un amfiteatru natural, savurând ziua de sărbătoare.

Este clar că acele momente romantice din trecut nu vor reveni niciodată. Viața devine din ce în ce mai dificilă și tensionată, chiar și în comparație cu acele vremuri, când existau lipsuri și restricții.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite