Sanatate
Noi studii despre long COVID: Există “dovezi concrete că diverse organe suferă modificări”
Datele unor studii recente arată că persoanele care au avut COVID sever pot avea de trei ori mai multe şanse de a prezenta leziuni ale organelor principale, plămâni, creier, rinichi, dar și la nivelul inimii sau a ficatului.
Două studii recente au furnizat posibile explicaţii pentru cauzele COVID-19 de lungă durată, un sindrom ale cărui mecanisme rămân încă învăluite în mister, unul dintre ele evocând efectul cumulat al sechelelor în diverse organe, iar celălalt un mecanism la nivelul neuronilor.
Există „dovezi concrete că diverse organe suferă modificări” după o spitalizare asociată cu COVID-19, a declarat într-o conferinţă de presă Christopher Brightling, coautor al unui studiu publicat vineri în revista Lancet Respiratory Medicine, informează AFP, citată de Agerpres.
Acel studiu se bazează pe RMN-uri realizate pe 259 de pacienţi care fost spitalizaţi din cauza COVID-19 în perioada 2020-2021. Rezultatele RMN-urilor au fost comparate apoi cu examenele medicale efectuate pe un grup de 50 de persoane care nu au fost niciodată infectate cu SARS-CoV-2.
Aproape o treime dintre pacienţii cu COVID-19 au prezentat „anomalii” la nivelul mai multor organe timp de mai multe luni după externarea lor. Acele organe au inclus în special creierul, plămânii şi rinichii, precum şi, într-o mai mică măsură, inima şi ficatul.
Cercetătorii au constatat, de exemplu, leziuni ale substanţei albe din creier, un fenomen care poate fi asociat în literatura ştiinţifică cu un uşor declin cognitiv.
Pentru autorii studiului, precum şi pentru observatori independenţi, aceste rezultate deschid calea spre posibile explicaţii pentru COVID-19 de lungă durată, un sindrom ce are la bază persistenţa unor sechele ce durează mai multe luni după infectare.
Această afecţiune, căreia îi lipseşte totuşi o definiţie consensuală, este în continuare puţin înţeleasă pe plan psihologic, mai multe explicaţii concurând între ele fără să fie neapărat exclusive.
Studiul sugerează că sindromul COVID-19 de lungă durată „nu se explică prin insuficienţe grave concentrate la un singur organ”, ci mai degrabă printr-o „interacţiune între cel puţin două anomalii ale unor organe diferite”, a declarat medicul pneumolog Matthew Baldwin, care nu a participat la această cercetare, într-un comentariu publicat în acelaşi număr al revistei Lancet Respiratory Medicine.
Un alt studiu, publicat cu o săptămână mai devreme în revista eBiomedicine, vorbeşte despre un posibil mecanism care s-ar concentra la nivelul creierului.
Realizat de o echipă de cercetători de la INSERM, Institutul naţional francez pentru sănătate şi cercetări medicale, acest studiu a vizat aproximativ 50 de pacienţi ale căror creiere au suferit o scădere a concentraţiei de testosteron, asociată cu o alterare produsă de coronavirus asupra unor neuroni ce regularizează funcţiile reproductive.
Apoi, cercetătorii francezi au măsurat funcţiile cognitive ale pacienţilor şi au constatat performanţe mai puţin bune atunci când acea categorie de neuroni era afectată.
Rezultatele „sugerează că infecţia poate duce la moartea acestor neuroni şi să se afle la originea unor simptome care persistă în timp”, a precizat INSERM într-un comunicat.
Oboseală, tuse, dificultăţi de respiraţie, febră intermitentă, pierderea gustului şi a mirosului, probleme de concentrare şi depresie: COVID-19 de lungă durată se manifestă prin unul sau mai multe simptome de pe o listă lungă, în general în primele trei luni după infectare şi care persistă pentru cel puţin două luni. Astfel de simptome nu pot fi explicate prin alte diagnostice şi au un impact asupra vieţii cotidiene a pacienţilor.
În Franţa, COVID-19 de lungă durată a afectat 4% dintre adulţi, adică 2,06 milioane de persoane cu vârste de peste 18 ani. Un mic procent – 1,2% – dintre ele au declarat că sunt puternic afectate în activităţile de zi cu zi, potrivit unui studiu realizat de Santé Publique France în toamna anului trecut şi ale cărui rezultate au fost prezentate în iunie 2023.
Marea majoritate a pacienţilor (90%) care suferă de COVID-19 de lungă durată constată totuşi o ameliorare lentă a simptomelor după doi ani, iar ceilalţi trec fie printr-o ameliorare rapidă, fie printr-o persistenţă a problemelor lor medicale, a precizat un studiu publicat în luna mai şi realizat de medicul epidemiolog Viet-Thi Tran de la Universitatea Paris / AP-HP pe 2.197 de pacienţi din grupul „ComPare”, care sufereau de COVID-19 de lungă durată şi care au fost monitorizaţi cu regularitate.
Eveniment
Laureat al Premiului Nobel onorează Clujul. Sir Tim Hunt, invitat special al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca
Un moment de înaltă ținută academică a avut loc joi, la Cluj-Napoca, unde Academia Română – Filiala Cluj a găzduit Atelierul „O viață dedicată științei”. Invitatul special al evenimentului a fost Sir Tim Hunt, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină (2001), cunoscut pentru descoperirile sale fundamentale în domeniul ciclului celular.
Manifestarea s-a desfășurat în cadrul Conferinței Internaționale de Biologie Moleculară – ICBM 2025 („Molecular Biology – Current aspects and prospects”), organizată de Asociația pentru Știință și Cercetare, în parteneriat cu mediul academic și universitar clujean.
Dialogul cu Sir Tim Hunt, moderat de prof. univ. dr. Ioan Negruțiu, membru de onoare al Academiei Române, a oferit publicului o incursiune inspiratoare în parcursul profesional al savantului britanic. În sală s-au aflat academicienii Marius Andruh și Nicolae Zamfir, vicepreședinți ai Academiei Române, alături de cercetători, doctoranzi și studenți din domeniul științelor vieții.
„Keep going, never give up and have fun!”
Într-un discurs plin de căldură și umor britanic, Sir Tim Hunt a vorbit despre provocările și satisfacțiile unei vieți dedicate științei. Mesajul său esențial, „Keep going, never give up and have fun!” („Continuă, nu te lăsa și distrează-te!”), a fost primit cu aplauze de tinerii cercetători prezenți în sală.
El a subliniat importanța curiozității, a colaborării internaționale și a pasiunii pentru descoperire, încurajând comunitatea științifică românească să își urmeze visurile cu perseverență.
O platformă pentru viitorul biologiei moleculare
ICBM 2025 reunește în acest an cercetători, profesori, doctoranzi și studenți din domeniul biologiei moleculare, oferind un cadru interdisciplinar de dialog științific și colaborare. În cadrul conferinței sunt prezentate cele mai noi descoperiri privind biologia microorganismelor, plantelor și animalelor, precum și direcțiile de cercetare care pot modela viitorul medicinei și biotehnologiei.
Evenimentul de la Cluj confirmă, încă o dată, rolul orașului ca pol al excelenței academice și al colaborării internaționale în domeniul științelor vieții.
Mai multe detalii despre programul conferinței pot fi consultate pe site-ul oficial: https://icmb2025.stiinta-cercetare.ro.
info&foto: Academia Română Filiala Cluj-Napoca acad-cj.ro
Cluj-Napoca se aliniază crizei: buget redus pentru evenimentele de 1 Decembrie și Revelion
Caz șocant la un liceu din Cluj-Napoca: ministrul Educației cere măsuri după agresarea gravă a unui copil
Ai 60 de minute? Athletic Sport Center le transformă într-un antrenament care chiar contează.
Lebenița de Transilvania! Locul din Cluj unde pepenii se coc mai ceva ca la Dăbuleni. “Nu cred toţi. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă”
O nouă destinație pentru clujeni. Se deschide Aquapark-ul in care s au investit 14 milioane de euro
În Cluj Napoca se află una dintre cele mai vechi clădiri din România. Are aproape 1.000 de ani
-
Social3 weeks agoRadu Banciu face praf Clujul: „O mizerie cu pretenții europene! Oraș urât, dar cu salarii de lux!”
-
Eveniment3 weeks ago(Video) Cluj: Imagini dramatice cu accidentul grav de la Sânpaul. Momentul impactului, surprins de camerele de supraveghere
-
Sanatate3 weeks ago„Am jucat șansa de 1% și am câștigat-o”. Lecția de viață a faimosului neurochirurg clujean
-
Social4 weeks agoEduard, băiatul de 12 ani lovit de un Mustang pe trotuar, se recuperează miraculos după accidentul din Cluj-Napoca
-
Administratie4 weeks ago(Video) Bazinul olimpic „David Popovici” din Cluj-Napoca prinde contur: primul construit în România în ultimii 30 de ani
-
Eveniment3 weeks agoCatedrala Națională – Măreția credinței, cea mai mare biserică ortodoxă din lume
-
Stiri2 weeks agoPilotul unui avion Ryanair a leșinat înainte de aterizarea la Cluj-Napoca. Aeroportul a fost închis câteva ore
-
Economie3 weeks agoCarrefour anunță vânzarea magazinelor din România, la 24 de ani după intrare, după ce a vândut recent operațiunile din Italia