Sanatate
Noi studii despre long COVID: Există “dovezi concrete că diverse organe suferă modificări”
Datele unor studii recente arată că persoanele care au avut COVID sever pot avea de trei ori mai multe şanse de a prezenta leziuni ale organelor principale, plămâni, creier, rinichi, dar și la nivelul inimii sau a ficatului.
Două studii recente au furnizat posibile explicaţii pentru cauzele COVID-19 de lungă durată, un sindrom ale cărui mecanisme rămân încă învăluite în mister, unul dintre ele evocând efectul cumulat al sechelelor în diverse organe, iar celălalt un mecanism la nivelul neuronilor.
Există „dovezi concrete că diverse organe suferă modificări” după o spitalizare asociată cu COVID-19, a declarat într-o conferinţă de presă Christopher Brightling, coautor al unui studiu publicat vineri în revista Lancet Respiratory Medicine, informează AFP, citată de Agerpres.
Acel studiu se bazează pe RMN-uri realizate pe 259 de pacienţi care fost spitalizaţi din cauza COVID-19 în perioada 2020-2021. Rezultatele RMN-urilor au fost comparate apoi cu examenele medicale efectuate pe un grup de 50 de persoane care nu au fost niciodată infectate cu SARS-CoV-2.
Aproape o treime dintre pacienţii cu COVID-19 au prezentat „anomalii” la nivelul mai multor organe timp de mai multe luni după externarea lor. Acele organe au inclus în special creierul, plămânii şi rinichii, precum şi, într-o mai mică măsură, inima şi ficatul.
Cercetătorii au constatat, de exemplu, leziuni ale substanţei albe din creier, un fenomen care poate fi asociat în literatura ştiinţifică cu un uşor declin cognitiv.
Pentru autorii studiului, precum şi pentru observatori independenţi, aceste rezultate deschid calea spre posibile explicaţii pentru COVID-19 de lungă durată, un sindrom ce are la bază persistenţa unor sechele ce durează mai multe luni după infectare.
Această afecţiune, căreia îi lipseşte totuşi o definiţie consensuală, este în continuare puţin înţeleasă pe plan psihologic, mai multe explicaţii concurând între ele fără să fie neapărat exclusive.
Studiul sugerează că sindromul COVID-19 de lungă durată „nu se explică prin insuficienţe grave concentrate la un singur organ”, ci mai degrabă printr-o „interacţiune între cel puţin două anomalii ale unor organe diferite”, a declarat medicul pneumolog Matthew Baldwin, care nu a participat la această cercetare, într-un comentariu publicat în acelaşi număr al revistei Lancet Respiratory Medicine.
Un alt studiu, publicat cu o săptămână mai devreme în revista eBiomedicine, vorbeşte despre un posibil mecanism care s-ar concentra la nivelul creierului.
Realizat de o echipă de cercetători de la INSERM, Institutul naţional francez pentru sănătate şi cercetări medicale, acest studiu a vizat aproximativ 50 de pacienţi ale căror creiere au suferit o scădere a concentraţiei de testosteron, asociată cu o alterare produsă de coronavirus asupra unor neuroni ce regularizează funcţiile reproductive.
Apoi, cercetătorii francezi au măsurat funcţiile cognitive ale pacienţilor şi au constatat performanţe mai puţin bune atunci când acea categorie de neuroni era afectată.
Rezultatele „sugerează că infecţia poate duce la moartea acestor neuroni şi să se afle la originea unor simptome care persistă în timp”, a precizat INSERM într-un comunicat.
Oboseală, tuse, dificultăţi de respiraţie, febră intermitentă, pierderea gustului şi a mirosului, probleme de concentrare şi depresie: COVID-19 de lungă durată se manifestă prin unul sau mai multe simptome de pe o listă lungă, în general în primele trei luni după infectare şi care persistă pentru cel puţin două luni. Astfel de simptome nu pot fi explicate prin alte diagnostice şi au un impact asupra vieţii cotidiene a pacienţilor.
În Franţa, COVID-19 de lungă durată a afectat 4% dintre adulţi, adică 2,06 milioane de persoane cu vârste de peste 18 ani. Un mic procent – 1,2% – dintre ele au declarat că sunt puternic afectate în activităţile de zi cu zi, potrivit unui studiu realizat de Santé Publique France în toamna anului trecut şi ale cărui rezultate au fost prezentate în iunie 2023.
Marea majoritate a pacienţilor (90%) care suferă de COVID-19 de lungă durată constată totuşi o ameliorare lentă a simptomelor după doi ani, iar ceilalţi trec fie printr-o ameliorare rapidă, fie printr-o persistenţă a problemelor lor medicale, a precizat un studiu publicat în luna mai şi realizat de medicul epidemiolog Viet-Thi Tran de la Universitatea Paris / AP-HP pe 2.197 de pacienţi din grupul „ComPare”, care sufereau de COVID-19 de lungă durată şi care au fost monitorizaţi cu regularitate.
Sanatate
Adevărul despre laptele Pilos de la Lidl: De unde provine, de fapt, și ce scrie pe etichetă
Laptele marca Pilos, unul dintre cele mai cumpărate produse din Lidl, se regăsește frecvent în coșurile românilor. Însă puțini dintre aceștia își pun întrebarea esențială: de unde provine, de fapt, laptele pe care îl consumă zilnic?
Deși mulți ar presupune că acest produs este adus din străinătate, realitatea este cu totul alta: laptele Pilos este produs chiar în România, în unități de procesare cunoscute de pe piața autohtonă.
🥛 Cine produce laptele Pilos din Lidl?
Potrivit informațiilor de pe ambalaj, laptele Pilos este fabricat de Albalact S.A., cu sediul în satul Oiejdea, comuna Galda de Jos, județul Alba. Aceeași companie produce și brandul Zuzu, recunoscut pe piața locală.
În plus, o parte din laptele Pilos provine și de la o fabrică din Brașov, care colaborează cu renumitul producător Olympus. Această unitate de procesare are parteneriate și cu FrieslandCampina, compania care produce brandurile Napolact și Lacto Food.
👉 Așadar, Lidl colaborează cu unii dintre cei mai mari procesatori de lapte din România, reușind să ofere produse similare cu cele branduite, dar la un preț mai accesibil.
🧾 Ce spune legea despre informarea consumatorului?
Lidl, la fel ca toți retailerii, este obligat să respecte legislația europeană privind informarea corectă a consumatorului. Astfel, potrivit Regulamentului (UE) 1169/2011, pe ambalaj trebuie menționat clar:
-
Țara de origine
-
Adresa procesatorului
-
Formulări precum: „Produs în România pentru compania Lidl” sau „Produs de Albalact S.A.”
Aceste informații sunt esențiale pentru transparența față de client și permit fiecărui consumator să aleagă informat produsele pe care le cumpără.
📌 Concluzie
Laptele Pilos de la Lidl nu este importat, ci provine de la procesatori locali de încredere. Deși este vândut sub marcă proprie, produsul este fabricat în România, în aceleași fabrici care realizează și branduri premium. Astfel, consumatorii beneficiază de un raport calitate-preț excelent, cu garanția unui produs românesc.
🐾 Primăria Cluj-Napoca permite accesul cu animale de companie în instituțiile publice
Cum ajungi rapid la Electric Castle 2025: tren, autobuz sau mașină? Ghid complet pentru Bonțida
Kids Thursday revine la Iulius Mall Cluj – Teatru de păpuși gratuit în aer liber, toată vara!
Lebenița de Transilvania! Locul din Cluj unde pepenii se coc mai ceva ca la Dăbuleni. “Nu cred toţi. Trebuie să-i aducem în câmp ca să creadă”
O nouă destinație pentru clujeni. Se deschide Aquapark-ul in care s au investit 14 milioane de euro
În Cluj Napoca se află una dintre cele mai vechi clădiri din România. Are aproape 1.000 de ani
-
Prin Oras4 weeks agoBREAKING NEWS: Persoană căzută de la etaj în cartierul Gheorgheni – SMURD și Poliția, la fața locului
-
Eveniment2 weeks agoCopiii concepuți la Electric Castle primesc acces pe viață la festival
-
Educatie2 weeks agoOlimpicii racovițiști Povestea succesului din inima Clujului
-
Stiri4 weeks agoTragedie în Cluj-Napoca: Un tânăr de 40 de ani a murit într-un grav accident rutier pe Calea Turzii
-
Sanatate1 week agoAdevărul despre laptele Pilos de la Lidl: De unde provine, de fapt, și ce scrie pe etichetă
-
Orasul Tau4 weeks agoVideo: Nopți Albe pe Strada Năvodari: Locuitorii, Disperați de Zgomotul Infernale din Parcarea Primăriei
-
Eveniment3 days agoTragedie la Săvădisla, Cluj: Bărbatul prins între fiarele contorsionate a murit
-
International2 weeks agoBudapest Pride 2025, interzis de poliție: Ungaria oprește marșul LGBTQ+