Connect with us

Sport

Supraimpozitarea clădirilor cu 500% „a schimbat fața Clujului”, spune Emil Boc: „La început, eram amenințați cu avocați”

Stefan Petre

Published

on

Supraimpozitarea clădirilor cu 500% „a schimbat fața Clujului”. FOTO: Emil Boc/ Facebook

Administrație

Măsura supraimpozitării clădirilor neîngrijite „a făcut minuni”, în ultimii ani, în ceea ce privește aspectul imobilelor din oraș. Edilul Emil Boc este de părere că, deși nu este populară, măsura a contribuit la „schimbarea feței” orașului.

Supraimpozitarea clădirilor cu 500% „a schimbat fața Clujului”. FOTO: Emil Boc/ Facebook

  


Primarul Emil Boc a declarat că municipiul Cluj-Napoca „și-a schimbat fața” ca urmare a supraimpozitării clădirilor lăsate în paragină și care pot pune în pericol siguranța trecătorilor. Edilul a afirmat că măsura nu a fost binevenită de unii clujeni, fiind nepopulară și astăzi, însă s-a dovedit eficientă în a-i motiva pe proprietari să reabiliteze fațadele clădirilor. 


Clădirile din Cluj care au fațadele degradate sunt supraimpozitate cu până la 500%, până la remedierea problemelor. Măsura, introdusă la Cluj-Napoca în anul 2016, poate fi introdusă la în urma unui proces de inspecție și control asupra clădirilor din municipiu, realizat de Poliția Locală.„În anii 2016-2017 aveam ședințe de consiliu de 8-12 ore, în care eram amenințați cu avocați cu toate plângerile posibile, de ce impunem impozitarea cu 500% la cei care nu își refac clădirile și pun în pericol trecătorii de pe stradă. Am avut multe procese, am luptat la baionetă, dar uneori este nevoie să utilizezi și politici coercitive pentru a duce la îndeplinire ceea ce nu se face de bună voie și nesilit de nimeni. Cetățeanul are în egală măsură drepturi și obligații. Un cetățean care locuiește în zona centrală a Clujului are dreptul să aibă o locuință, dar ai și o obligație față de toți ceilalți, care trecem pe stradă, ca proprietatea ta să nu îmi pună în pericol siguranța. Această inițiativă a fost nepopulară și rămâne nepopulară, pentru că sunt mulți care încă plătesc această penalizare. Când oamenii se conformează și remediază situația, se oprește supraimpozitarea. În egală măsură, cei care nu și-au reabilitat încă sunt tot mai puțini – fața Clujului s-a schimbat radical după aceste supraimpozitări, arată din ce în e mai bine. Nu este împotriva cuiva această măsură, dar trebuie să respectăm cu toții niște principii în comunitate. Nimeni nu este mai presus de lege, toți suntem egali în fața legii”, a declarat primarul Emil Boc la o emisiune de radio. 



Peste 800 de clădiri, modernizate în șase aniPeste 800 de imobile taxate cu până la 500% au fost refațadizate în ultimii șase ani. Anul trecut, zeci de clădiri au fost reabilitate în municipiu.În 2022, s-au verificat și completat fişe de evaluare şi note de constatare pentru 99 imobile deteriorate, din care 68 imobile au fost propuse pentru supraimpozitare. De asemenea, au fost somați 746 proprietari din care 581 au fost propuși pentru supraimpozitare, potrivit datelor cuprinse în Raportul de activitate al primarului Emil Boc pentru anul trecut. 


Până în prezent, au fost reabilitate parțial sau complet 820 de imobile, din care 66 în 2022. La începutul anului, figurau ca fiind în curs de execuție lucrări de refațadizare/revitalizare/reparații la 44 de imobile (schele, tunele, plase de protecție).„Această politică va continua până când ultima clădire din Cluj nerefațadizată va fi refațadizată. Asta înseamnă că atâtea amenzi vom aplica până când vor fi mai scumpe amenzile decât valoarea imobilului. Nu vom abandona această politică până când, repet, ultima clădire neîntreținută din Cluj nu va fi reabilitată conform prevederilor legale”, declara edilul Emil Boc în decembrie 2022. 



Câte clădiri au fost modernizate până acum?Potrivit datelor oficiale, prezentate de Direcția Generală a Poliției Locale din Primărie, în anul 2016, au fost evaluate 377 de imobile din care 56 au fost supuse supraimpozitării, începând cu anul 2017. În 2017, în cadrul celei de-a doua etape, alte 749 de imobile au fost evaluate, din care 43 au fost supraimpozitate. În 2018, au fost evaluate un număr de 435 de imobile, din care 18 au fost supraimpozitate. În anul 2019, alte 350 imobile erau evaluate, din care 39 de clădiri au fost supraimpozitate. În anul 2020, un număr de 170 de imobile erau evaluate, din care 38 de clădiri au fost supraimpozitate. În anul 2021, erau evaluate 242 de imobile, din care 36 au supuse supraimpozitării. În anul 2022, 99 de imobile au fost evaluate, din care 23 erau propuse pentru supraimpozitare în ședința de Consiliu local din decembrie anul trecut. La începutul lui 2023, un număr de 160 de imobile erau supraimpozitate. Amintim că, începând cu 2021, nu doar clădirile neîngrijite sunt supraimpozitate, ci și terenurile lăsate „în paragină”. Astfel, în funcție de starea de degradare a acestora, clujenii vor trebui să plătească impozit cu 200% până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite. Potrivit regulamentului de stabilire a criteriilor de identificare a terenurilor neîngrijite, vor fi supraimpozitate terenurile aflate în stare de paragină, acoperite de buruieni, părăsite, insalubre, curţi neîngrijite, împrejurimi nereparate şi neîntreţinute. Fac excepție de la majorarea impozitului pentru terenurile neîngrijite proprietarii care dețin autorizație de construire/desființare valabilă și au anunțat începrea lucrărilor la Inspectoratul de Stat în Construcții și autoritatea publică locală.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:



Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

Șoc la CFR Cluj! Paszkany și Mureșan, în fața judecății pentru FURT! Prejudiciu de 10 milioane de euro!

Cosmin Ardelean

Published

on

Cutremur la CFR Cluj! Paszkany și Mureșan, judecați pentru delapidare! Prejudiciu de 10 milioane de euro!

Un nou scandal de proporții zguduie fotbalul clujean! Procesul în care Arpad Paszkany (53 de ani), fost patron al CFR Cluj, și Iuliu Mureșan (71 de ani), fost președinte al clubului, sunt acuzați de infracțiuni grave este pe cale să înceapă.

Tribunalul Cluj a decis începerea procedurilor judiciare în acest dosar, în care Paszkany și Mureșan sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani.

Acuzațiile sunt extrem de grave: cei doi foști conducători ar fi delapidat fonduri provenite din participarea echipei în grupele Ligii Campionilor, provocând un prejudiciu uriaș de aproximativ 10 milioane de euro clubului CFR Cluj. Se presupune că sumele ar fi fost deturnate între anii 2008 și 2013, prin intermediul unor contracte fictive încheiate cu firme offshore.

Arpad Paszkany, care a condus CFR Cluj până în 2017, este acuzat de:

  • Săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat
  • Instigare la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată
  • Instigare la evaziune fiscală în formă agravată și continuată
  • Instigare la spălarea banilor, în formă continuată

Iuliu Mureșan, înlăturat din conducerea clubului în aceeași perioadă cu Paszkany, este considerat complice la săvârșirea acestor fapte.

Între timp, Arpad Paszkany trăiește în Marbella, Spania, alături de iubita sa cu 24 de ani mai tânără, Antonela Pătruț, cunoscută pentru participarea la emisiunea “Insula Iubirii”.

Această perioadă controversată din istoria clubului CFR Cluj contrastează puternic cu succesele sportive obținute sub conducerea lui Paszkany: promovarea în Superliga, câștigarea a trei campionate și participarea în Liga Campionilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Legenda halterelor din Cluj: Povestea campionului care a scris istorie

Cosmin Ardelean

Published

on

Ștefan Tașnadi – Clujeanul care a ridicat România pe podiumul olimpic

Ștefan Tașnadi (Tasnádi István), unul dintre cei mai mari halterofili ai României și un adevărat simbol al Clujului, rămâne o legendă a sportului. Cu o carieră impresionantă și peste 50 de recorduri naționale doborâte, Tașnadi și-a pus amprenta asupra halterelor românești, devenind primul sportiv din țară care a cucerit medalii la categoriile mari de greutate.

Născut pe 21 martie 1953, lângă Cluj, la Sic, Tașnadi și-a început cariera în 1970 la Școala Sportivă Viitorul Cluj, iar ulterior a fost legitimat la AS Clujana. A devenit rapid unul dintre cei mai valoroși sportivi români, fiind selecționat în lotul olimpic de haltere al României între 1976 și 1984.

Argint olimpic la Los Angeles
Momentul de glorie al carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, unde a cucerit medalia de argint la categoria 110 kg. Pe lângă această performanță remarcabilă, a obținut și o medalie de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de la Moscova în 1983.

De la campion la mentor
După retragerea din activitatea competițională, Tașnadi și-a dedicat viața antrenoratului, formând generații de sportivi la CS Universitatea Cluj. De asemenea, a activat ca arbitru internațional, contribuind la dezvoltarea acestui sport. Pentru meritele sale excepționale, i-au fost acordate titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Clujean de Onoare.

Marele campion s-a stins din viață pe 28 februarie 2018, însă moștenirea sa continuă să inspire tinerii halterofili și să rămână un reper al excelenței în sport.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Piste de biciclete luminate noaptea în Polonia. Oare când la Cluj?

Cosmin Ardelean

Published

on

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite