Connect with us

Sport

4 milioane de români „apți”, absenți de pe piaţa muncii

Stefan Petre

Published

on

Mulțime de oameni în Parcul Central din Cluj-Napoca. FOTO: Facebook/ Emil Boc

Social

Deși în România sunt peste 12 milioane de persoane între 15 şi 64 de ani, apte de muncă, doar 8 milioane lucrează.

Mulțime de oameni în Parcul Central din Cluj-Napoca. FOTO: Facebook/ Emil Boc

  


Patru milioane de români sunt complet absenți de pe piaţa muncii, iar dintre aceștia, câteva sute de mii sunt vulnerabili. 


„Conform INS, la nivelul anului 2020 – 2021, în România erau cam 12 milioane de persoane între 15 şi 64 de ani, apte de muncă, am spune noi. Din aceste 12 milioane de persoane, cam 8 milioane lucrează. Asta înseamnă toate tipurile de muncă pe care vi le puteţi imagina: salariaţi în mediul privat sau în mediul public, antreprenori, meşteşugari, spuneţi-le cum vreţi. Sunt persoane active, fac ceva şi obţin un anumit tip de de venit. Asta înseamnă că avem 4 milioane de persoane care sunt complet absente. Au între 15 şi 64 de ani, ar putea teoretic lucra, dar nu o fac”, a afirmat, luni, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, Radu Burnete, la o conferinţă de profil, citat de Agerpres.România, pondere mare de persoane fără ocupație


Potrivit acestuia, în comparaţie cu ţările din regiune, România are o pondere similară a categoriei de vârstă 15 – 64 de ani în total populaţie, însă numărul de persoane ocupate este mult mai mic, iar această problemă ar trebui să ne preocupe.„Ca să vă faceţi o idee ce înseamnă cifrele astea, dacă le compar cu alte câteva ţări din regiune – Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Polonia – acei 12 milioane, adică persoanele între 15 şi 64 de ani, în România sunt 64% din populaţie, în Polonia 62%, în Ungaria 63%, în Cehia 63%. Aici suntem în linie cu regiunea noastră. Dacă mă uit şi raportez persoanele ocupate active, adică cele 8 milioane (în cazul României – n. r.) la întreaga populaţie, ce văd? Că în Bulgaria vorbim de 74%, în Cehia de 77%, în Ungaria de 77%, în România de 64,1%. Deci aici pare că avem o ciudăţenie. (…) Numărul de persoane ocupate din România este mult mai mic decât în regiune şi asta cred că e o întrebare care trebuie să ne preocupe – şi ne preocupă, pentru că o parte din aceste 4 milioane de persoane sunt cu siguranţă persoane vulnerabile”, a explicat Burnete.


El a subliniat că există capital în România, există investiţii străine, în contextul în care situaţia se deteriorează pentru alte regiuni, avem şi tehnologie, însă nu sunt destui oameni activi care să lucreze. Iar dacă nu vom reuşi să activăm această parte a populaţiei pe piaţa muncii, nu vom ajunge să avem creşterea economică pe care ne-o dorim.„Dacă nu reuşim să activăm această parte a populaţiei (cele 4 milioane – n. r.), creşterea economică pe care ne-o dorim nu se va materializa, pentru că degeaba ai bani şi tehnologie dacă nu are cine să lucreze cu aceste lucruri. E ceva ce noi deja vedem. Există judeţe în care e foarte greu să investeşti, pentru că nu mai ai cu cine să lucrezi”, a atras acesta atenţia.


În opinia sa multe dintre companiile din mediul privat nu realizează că este vorba de un număr atât de mare de persoane.„Sentimentul meu este că inclusiv în zona privată asta nu e o preocupare suficient de mare cum integrăm aceste persoane. Eu cred că inclusiv multe dintre companiile din mediul privat nu realizează că vorbim de un număr destul de mare de persoane care, ok, este un efort mai mare să le integrezi pe piaţa muncii, dar sunt acolo, adică sunt aici în România, putem să o facem”, a mai spus el.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:



Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

Șoc la CFR Cluj! Paszkany și Mureșan, în fața judecății pentru FURT! Prejudiciu de 10 milioane de euro!

Cosmin Ardelean

Published

on

Cutremur la CFR Cluj! Paszkany și Mureșan, judecați pentru delapidare! Prejudiciu de 10 milioane de euro!

Un nou scandal de proporții zguduie fotbalul clujean! Procesul în care Arpad Paszkany (53 de ani), fost patron al CFR Cluj, și Iuliu Mureșan (71 de ani), fost președinte al clubului, sunt acuzați de infracțiuni grave este pe cale să înceapă.

Tribunalul Cluj a decis începerea procedurilor judiciare în acest dosar, în care Paszkany și Mureșan sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani.

Acuzațiile sunt extrem de grave: cei doi foști conducători ar fi delapidat fonduri provenite din participarea echipei în grupele Ligii Campionilor, provocând un prejudiciu uriaș de aproximativ 10 milioane de euro clubului CFR Cluj. Se presupune că sumele ar fi fost deturnate între anii 2008 și 2013, prin intermediul unor contracte fictive încheiate cu firme offshore.

Arpad Paszkany, care a condus CFR Cluj până în 2017, este acuzat de:

  • Săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat
  • Instigare la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată
  • Instigare la evaziune fiscală în formă agravată și continuată
  • Instigare la spălarea banilor, în formă continuată

Iuliu Mureșan, înlăturat din conducerea clubului în aceeași perioadă cu Paszkany, este considerat complice la săvârșirea acestor fapte.

Între timp, Arpad Paszkany trăiește în Marbella, Spania, alături de iubita sa cu 24 de ani mai tânără, Antonela Pătruț, cunoscută pentru participarea la emisiunea “Insula Iubirii”.

Această perioadă controversată din istoria clubului CFR Cluj contrastează puternic cu succesele sportive obținute sub conducerea lui Paszkany: promovarea în Superliga, câștigarea a trei campionate și participarea în Liga Campionilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Legenda halterelor din Cluj: Povestea campionului care a scris istorie

Cosmin Ardelean

Published

on

Ștefan Tașnadi – Clujeanul care a ridicat România pe podiumul olimpic

Ștefan Tașnadi (Tasnádi István), unul dintre cei mai mari halterofili ai României și un adevărat simbol al Clujului, rămâne o legendă a sportului. Cu o carieră impresionantă și peste 50 de recorduri naționale doborâte, Tașnadi și-a pus amprenta asupra halterelor românești, devenind primul sportiv din țară care a cucerit medalii la categoriile mari de greutate.

Născut pe 21 martie 1953, lângă Cluj, la Sic, Tașnadi și-a început cariera în 1970 la Școala Sportivă Viitorul Cluj, iar ulterior a fost legitimat la AS Clujana. A devenit rapid unul dintre cei mai valoroși sportivi români, fiind selecționat în lotul olimpic de haltere al României între 1976 și 1984.

Argint olimpic la Los Angeles
Momentul de glorie al carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, unde a cucerit medalia de argint la categoria 110 kg. Pe lângă această performanță remarcabilă, a obținut și o medalie de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de la Moscova în 1983.

De la campion la mentor
După retragerea din activitatea competițională, Tașnadi și-a dedicat viața antrenoratului, formând generații de sportivi la CS Universitatea Cluj. De asemenea, a activat ca arbitru internațional, contribuind la dezvoltarea acestui sport. Pentru meritele sale excepționale, i-au fost acordate titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Clujean de Onoare.

Marele campion s-a stins din viață pe 28 februarie 2018, însă moștenirea sa continuă să inspire tinerii halterofili și să rămână un reper al excelenței în sport.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Piste de biciclete luminate noaptea în Polonia. Oare când la Cluj?

Cosmin Ardelean

Published

on

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite