Connect with us

Social

Corupția dintr-o instituție clujeană, arată cât de bolnav este sistemul până la vârf. Comisarul Ionel Buda ”prins” pe interceptări de DNA Cluj

Stefan Petre

Published

on

Corupția dintr-o instituție clujeană, arată cât de bolnav este sistemul până la vârf. Comisarul Ionel Buda ”prins” pe interceptări de DNA Cluj

Stupul de corupți depistat de procurori la Inspectoratul de Stat pentru Controlul Traficului Rutier (ISCTR) Cluj scoate la lumină cât de mare este mafia peste tot în instituțiile publice. Procurorii DNA, probabil singurii care nu sunt controlați în România, au reușit să deschidă un dosar penal pe numele Bogdan Ștefan Durlea, inspectorul șef al ISCTR Cluj, o instituție importantă care face controale rutiere în special vizând marii transportatori, adică unde sunt și banii. 
În luna noiembrie, Durlea a ajuns după gratii fiind acuzat de luare de mită; abuz în serviciu; efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite; folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată. Alături de acesta a fost arestat și Mihai Florin Zehan, care îl ajuta. Mai precis, aceștia anunțau firmele de transport marfă care ”cotizau” despre controalele care se fac. ”În perioada 2021-2023, funcționari din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR) Cluj, printre care și suspecții Durlea Bogdan Ștefan și Zehan Florin Mihai, ar fi ”protejat” mai multe societăți comerciale cu obiect de activitate în domeniul transportului de mărfuri prin aceea că le-ar fi furnizat administratorilor acestora informaţii nedestinate publicităţii referitoare la controalele pe care inspectorii rutieri urmau să le desfăşoare și nu ar fi luat măsurile legale de sancţionare cu privire la încălcările legii pe care le-au constatat (depasirea masei maxime autorizate de transport, lipsa licentei de transport, etc.).Pentru aceste ”servicii”, o parte dintre funcționari, printre care și suspectul Zehan Florin Mihai, ar fi pretins și primit de la persoanele „protejate” mai multe sume de bani și alte foloase necuvenite, necuantificate până în prezent.În primăvara anului 2023, suspectul Durlea Bogdan Ștefan ar fi primit de la un subaltern anumite foloase în legătură cu exercitarea atribuțiilor referitoare la numirea/menținerea în funcție a inspectorilor coordonatori județeni.În cursul anului 2023, suspectul Durlea Bogdan Ștefan, în ciuda interdicţiei de a administra societăţi comerciale, ar fi administrat în fapt o firmă cu obiect de activitate în domeniul transportului de mărfuri, în sensul că ar fi înstrăinat un camion, ar fi emis mai multe facturi și ar fi încasat diverse sume de bani”, precizează procurorii DNA Cluj.Partea interesantă vine abia după consultarea datelor din anchetă. Bogdan Ștefan Durlea vine din Baia Mare, unde a lucrat la două firme de transport, iar în 2015 este numit direct șeful ISCTR Cluj. Nimeni nu știa despre legătura foarte apropiată dintre Durlea și Ionel Marian Buda, fostul șef al Poliției Economice din Cluj și apoi șeful Direcției Naționale de Poliție Transporturi, din subordinea Poliției Române. Buda a demisionat între timp din funcții. Soția acestuia este în continuare ofițer activ la SRI Cluj.Procurorii DNA Cluj au fost surprinși să afle din interceptări cum Durlea îi transmitea informații lui Buda despre controale. Cei doi par a fi în relații foarte apropiate. În 18.10.2022, Bogdan Durlea i-a trimis lui Buda Ionel Marian un mesaj prin care îi cerea invitații la loja VIP, la spectacolul HAVASI Symphonic Concert Show. Buda i-a spus că va discuta cu cineva sâmbătă, fără a face referire la cineva anume. ”Le rezolvăm, tre sa revin cu 2 săptămâni înainte, că-i abia în 26 Nov”, a răspuns Buda, conform Foaia Transilvană.Buda este amic foarte bun cu Marcel Bonțideanu, șeful Poliției Locale Cluj, deci avea uși deschise pentru a rezolva astfel de lucruri de nimic. În plus, el este nașul fiicei Ștefaniei Ferencz, ”blonda lui Boc”, cea care a fost mâna dreaptă a ministrului Lucian Bode, la Ministerul Transporturilor și apoi la Ministerul de Interne, deci o bună rampă de lansare pentru polițistul Ionel Buda. Se pare că Buda este foarte interesat de firma FQ Biomax Construct SRL, pe care procurorii DNA Cluj cred că o controlează. Mesajele dintre Durlea și Buda fac referire la ”controalele efectuate sau ce urmau a fi efectuate de către inspectorii ISCTR asupra camioanelor aparţinând FQ Biomax Construct SRL, societate administrată de facto de către numitul Buda”.Având informații prețioase, camioanele firmei protejate scăpau de controalele inspectorilor și puteau face profituri mult mai mari. La data de 06.07.2023, ora 08.31, Durlea i-a comunicat lui Buda, prin aplicaţia Telegram, care ar fi criptată, că: ”O să fie deranj azi la Cj”.Procurorii cred că astfel, Buda era avertizat că urmează să fie controale. De altfel, în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi inculpatul Durlea nici nu a negat existenţa unor discuții purtate cu numitul polițistul Buda, dar a precizat că s-au purtat strict prin prisma faptului că acesta era ofițer din Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice Cluj și ei colaborau din instituțional.Buda este ”protejat” și din Primăria Cluj-NapocaIonel Buda și șoția sa Georgeta Draga Buda au construit blocuri liniștiți pe strada Donath nr. 120A, în Grigorescu, cu regim de înălțime S+P+2E. Georgeta Draga Buda este angajată la UM 0603 a SRI Cluj. Se pare că și oamenii din ”sistem” pot face afaceri.Ionel Marian Buda este un om influent. Acesta are relații foarte bune cu lumea din PNL, de la Marcel Bonțideanu, la Ștefania Ferencz, ambii oamenii lui Emil Boc. De asemenea, este nepotul fostului șef al Poliției Române, chestorul Ioan Buda. 

Source link

Facebook Comments Box

Social

Un Locuitor dintr-un bloc din Gheorgheni Se Întreabă Cum Să bea Vecinul O Supă Din Cocoșul Enervant?” / Răspunsul Neașteptat Pe Care L-a Primit

Stefania Heinz

Published

on

Problema creșterii găinilor între blocuri este una semnificativă în anumite zone în care casele vechi au fost păstrate. Aici, locuitorii din blocuri sunt adesea treziți în zori de cântecul cocoșului, care răsună printre clădiri odată cu primele raze ale dimineții.

“Este ora 4 și cocoșul vecinului a început deja să cânte, răspândindu-și ecoul printre blocuri. Ce sfat aveți pentru mine în ceea ce privește stabilirea unei relații bune cu vecinul de la casă și rugămintea de a prepara o supă gustoasă?”, a comentat un locuitor din Cluj pe o platformă de socializare.

Alți clujeni i-au sugerat să se calmeze, menționând că gospodăriile vechi au existat în zonă mult timp înainte ca blocurile să fie construite.

“Acel gospodar, aș paria, trăiește acolo de mai multe generații, împreună cu cocoșul care anunță zorii. Ei sunt acolo de mult înainte ca cineva să decidă să ridice blocuri în zonă. Deci sfatul meu este simplu: lasă-l pe om în pace, deoarece nu ai dreptul să-i ceri absolut nimic.”

“Conform cunoștințelor mele, acum mai bine de 15 ani, a fost adoptată o lege care interzicea ținerea găinilor/porcilor în gospodăriile din oraș. Nu sunt sigur dacă legea a suferit modificări sau a fost anulată, dar îmi amintesc că, pe vremea aceea, bunica mea a trebuit să renunțe la toate animalele pentru a respecta legislația, iar locul în care ținea porcii a fost transformat în altceva. Vecinii ei au procedat în mod similar.”

Conform regulilor locale, creșterea găinilor în apropierea blocurilor este interzisă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

1 Mai la Hoia, Tradiții Clujene: Mici, Bere și Dansuri Populare în Imagini din 1973, 1983 și 1984 – FOTO

Maria Costea

Published

on

Fotografiile ce ilustrează sărbătoarea de 1 Mai de la Hoia din anii ’70 și ’80 sunt pline de viață și amintesc de atmosfera festivalurilor contemporane. În acele vremuri, Hoia era considerată “Mecca” petrecerilor, oferind spectacole de muzică populară, iar micii și berea erau nelipsite.

Pajiștea de lângă Muzeul Satului de la Hoia era animată în ziua de 1 Mai. Oamenii se adunau în grupuri compacte, iar imaginile vechi reprezintă mărturia vie a modului autentic în care socializau. Comparativ cu prezentul, în care mulți sunt absorbiți de telefoanele mobile, acele vremuri erau caracterizate de conversații față în față, creând legături umane mai profunde.

La Hoia, de 1 Mai, era amplasată o scenă, unde artiștii vremii susțineau concerte, iar oamenii se adunau pe dealul care forma un amfiteatru natural, savurând ziua de sărbătoare.

Este clar că acele momente romantice din trecut nu vor reveni niciodată. Viața devine din ce în ce mai dificilă și tensionată, chiar și în comparație cu acele vremuri, când existau lipsuri și restricții.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite