Economie

Evoluțiile externe, întârzierea reformelor și nerambursarea creditelor sunt principalele riscuri la adresa stablității financiare a României, identificate într-un raport BNR.

Raport BNR cu privire la stabilitatea financiară a României. FOTO: Carmen LUCUȚ/ monitorulcj.ro

  Consiliul de administrație al Băncii Naționale a publicat miercuri un raport în care sunt identificate principalele riscuri la adresa stablității financiare a României. Raportul arată că principalele riscuri sistemice la adresa stabilității financiare au rămas aceleași, dar se observă o intensificare a incertitudinilor economice și geopolitice la nivel global. Astfel, principalele riscuri la adresa stabilității financiare a României sunt cele legate de evoluțiile externe, tensionarea echilibrelor macroeconomice, întârzierea reformelor structurale angajate de autorități și riscul în creștere de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental.„În ședința din 8 decembrie 2023, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra stabilității financiare, ediția decembrie 2023. Principalele riscuri sistemice la adresa stabilității financiare au rămas aceleași de la Raportul precedent, dar se observă o intensificare a incertitudinilor economice și geopolitice la nivel global:
riscul generat de evoluțiile externe, ca urmare a incertitudinilor la nivel global în contextul crizei energetice, al războiului din Ucraina și al conflictului din Orientul Mijlociu, evaluat la nivel sever și așteptat să capete o relevanță sporită în perioada următoare;tensionarea echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca efect al evoluțiilor geopolitice regionale și internaționale, precum și din perspectiva conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, risc evaluat la un nivel sever, dar relativ constant;întârzierea reformelor structurale angajate de autorități și, implicit, a absorbției fondurilor europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), risc evaluat la un nivel ridicat, fără modificări în perioada următoare;riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, cuantificat la nivel moderat, dar în creștere”, se arată în raportul BNR.Economia românească se confruntă cu o serie de vulnerabilități structurale, care, în lipsa unor măsuri adecvate, pot contribui la amplificarea riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare, afectând totodată capacitatea de a orienta fluxurile de investiții către domeniile economice critice: (i) disciplina scăzută la plată în economie și vulnerabilitățile din bilanțul firmelor
(ii) nivelul redus al intermedierii financiare
(iii) problema demografică
(iv) schimbările climatice.  Sectorul companiilor nefinanciare continuă să prezinte deficiențe semnificative de capitalizare, un procent important de firme (29,5 la sută în 2022) având capitaluri proprii negative, iar aproape o treime înregistrează un nivel al capitalului sub limita reglementată, se mai arată în raport.Profitabilitatea bancară se menține ridicată în comparație europeanăSectorul bancar autohton traversează o perioadă favorabilă din perspectiva principalilor indicatori  financiari și prudențiali. Solvabilitatea sectorului (22,3 la sută) este adecvată și superioară mediei europene, indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătățire față de anul 2022, iar principalii indicatori de calitate a activelor (rata creditelor neperformante și gradul de acoperire cu provizioane) plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform Autorității Bancare Europene. În plan macroprudențial, în urma recomandării Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, cerința privind amortizorul anticiclic de capital a fost majorată de la 0,5 la sută la 1 la sută, consolidând capacitatea sectorului bancar de a face față unor evoluții nefavorabile. Profitabilitatea bancară se menține ridicată în comparație europeană, dar în context autohton, atât rentabilitatea activelor bancare, cât și cea a capitalurilor s-au situat în ultimul deceniu sub valorile similare înregistrate în economia reală. De exemplu, în perioada 2013-2022, media rentabilității activelor a fost de 0,9 la sută în cazul sectorului bancar, respectiv de 6,4 la sută în cazul sectorului companiilor nefinanciare.
Stocul de credite, dar și capacitatea de rambursare rămân neschimbateÎn ultimii ani, creditarea economiei reale a fost îndreptată prioritar către firmele cu capital autohton (o pondere de circa 70 la sută din totalul creditelor acordate companiilor), majorând rolul sectorului bancar în susținerea economiei, în general, respectiv a capitalului autohton, în particular. Prin fuziunile și achizițiile anunțate în anul 2023 este de așteptat ca procesul de consolidare a sectorului bancar românesc să continue.Creditarea către companii a continuat să se majoreze, dar la un ritm mai redus (+8,2 la sută dinamica anuală în septembrie 2023). Această evoluție a intervenit pe fondul decelerării ritmului de creștere a creditării în valută, în contextul reducerii diferențialului de rată a dobânzii dintre creditele denominate în lei și cele în euro. Pe segmentul populației, stocul de credite a rămas relativ neschimbat, dar se remarcă dinamica pozitivă a creditelor noi de consum acordate populației de către instituțiile financiare nebancare (+27 la sută în septembrie 2023, suma fluxurilor din ultimele 12 luni). Impactul anual al implementării unei taxe de 2 la sută din cifra de afaceri bancară echivalează cu 1,5 la sută din fondurile proprii totale ale instituțiilor de credit persoane juridice române, ceea ce ar putea afecta gradul de intermediere financiară. Capacitatea de rambursare a creditelor bancare s-a menținut în mare măsură neschimbată, rata creditelor neperformante fiind 2,61 la sută (septembrie 2023). Pe de altă parte, având în vedere provocările evidențiate în harta riscurilor la adresa stabilității financiare, perioada următoare va presupune o monitorizare atentă a evoluțiilor privind calitatea activelor bancare, în linie cu acțiunile similare implementate la nivel european.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News 

CITEȘTE ȘI:

Source link