Una dintre cele mai vechi clădiri din România se află în Cluj Napoca. Este vorba despre Fortificația și Biserica Romano-Catolică „Calvaria”, o fostă mânăstire benedictină fondată de Ladislau I, rege maghair acum circa 1.000 de ani.Biserica Calvaria din Cluj-Napoca, situată în cartierul Mănăștur, este un important monument istoric și de arhitectură. Construită în secolele al IX-lea și al X-lea, biserica este considerată cea mai veche biserică din zona municipiului Cluj-Napoca. În perioada medievală, aici se afla abația benedictină Monasterium Beatae Mariae de Clus, înconjurată de ziduri defensive. Din construcțiile inițiale, se mai păstrează doar corul bisericii, care a fost reconstruit în secolul al XIX-lea pe vechile fundații. Biserica Calvaria este înconjurată de un val înalt de pământ, care reprezintă urme ale fortificațiilor elipsoidale din Evul Mediu.Această biserică romano-catolică, dedicată Sfintei Maria, a fost fondată în a doua jumătate a secolului al XI-lea în timpul domniei regelui Ladislau I al Ungariei. În anul 1202, după abandonarea fortificației de către regalitate, mănăstirea benedictină a devenit ex-templu și a suferit distrugeri parțiale în anii 1241, 1598 și 1658.Biserica Calvaria, aflată pe strada Primăverii nr. 60, este înconjurată de o valoare istorică și arhitecturală semnificativă. În incinta sa, se găsesc monumente funerare datând din secolele XVI-XIX, precum și o poartă veche și un cadran solar cu numele abatelui Anton.Astăzi, biserica reprezintă un important punct de interes cultural și spiritual pentru comunitatea locală și vizitatorii orașului Cluj-Napoca. Ea păstrează o bogată istorie și arhitectură specifică perioadei medievale.Cele mai vechi clădiri din marile orașe ale RomânieiPe o stradă retrasă din Bucureşti se găseşte încă cea mai veche clădire locuibilă din ţară, după cum cred istoricii. Casa Melik a fost construită pe uliţa Spătarului şi are puţin peste 250 de ani. Tot ce se ştie despre primul om care a locuit în vechea clădire este faptul că a fost un boier spătar, dar numele lui nu s-a păstrat în niciun document. În prezent, aici funcţionează Muzeul Theodor Pallady.Biserica Sfântul Bartolomeu este cea mai veche clădire din Braşov. Aflată pe strada Lungă, datează din secolul al XIII-lea, chiar de la 1223 după cum susţin unele surse specializate. Acum obiectiv turistic, clădirea a fost înconjurată de un zid de apărare ce a rezistat atacurile trupelor otomane (1421). Nici atacurile ostaşilor aflaţi sub conducerea lui Vlad Ţepeş, din 1458, sau ale armatei lui Gabriel Báthori, din 1611, nu au reuşit să distrugă biserica aşa cum, nici un incendiu din 1689, nu i-a afectat structura, scrie economica.net.În Sibiu, în Piaţa Huet, Turnul Scărilor sau Poarta Scărilor are o vechime de aproximativ 800 de ani, fiind unul din cele mai importante monumente ale oraşului şi cea mai veche clădire aflată în picioare şi astăzi. Este singurul turn de poartă păstrat din prima incintă de fortificații și datează de la sfârșitul secolului al XII-lea sau începutul secolului al XIII-lea.Casa Băniei este cea mai veche clădire din Craiova. A fost reconstruită în forma actuală de Constantin Brâncoveanu în anul 1699, dar realizată îniţial la sfîrşitul secolului XV-lea de boierii Craioveşti. Cea mai veche clădire din Craiova a fost de-a lungul anilor sfat boieresc, seminar, sediul arhivelor, judecatorie, colegiu, iar în prezent este muzeu de etnografie, în ale cărui exponate se regăsesc formele şi motivele geometrice cu care Constantin Brâncuşi a uimit lumea întreagă.Clădirea Garnizoanei din Piaţa Libertăţii este cea mai veche casă din Timişoara şi îşi păstrează volumetria iniţială. În secolul al XVIII-lea clădirea era locuința generalilor guvernatori militari ai Timișoarei. Tot aici a locuit contele Mercy. Între 1849–1860 a fost sediul administrativ al nou înființatei provincii Voivodina Sârbească Banatul Timișean. Tot aici a fost găzduit împăratul Franz Joseph în timpul vizitei la Timișoara din 14–16 iunie 1852. În 1923 regele Ferdinand și regina Maria au plantat cei doi stejari care se află și astăzi în fața clădirii.Biserica Galata, cu hramul „Înălţarea Domnului” din Iaşi a fost atestată documentar în anii 1582-1583 şi a rămas în picioare de atunci. Construcţia, ridicată de domnitorul Petru Şchiopul, a mai trecut printr-un incendiu, în 1762, care a afectat serios interiorul, repictat în 1811. Biserica, înconjurată de ziduri prevăzute cu creneluri și având un turn clopotniță înalt la intrare, are aspectul unei fortărețe, servind adesea ca loc de apărare și uneori ca reședință domnească. Ea este un exemplu al influenței muntene asupra arhitecturii moldovenești. Din apropierea bisericii, de pe Dealul Galata, se deschide o frumoasă perspectivă asupra orașului.

Source link