Consiliul Județean Cluj analizează posibilitatea subvenționării unor rute aeriene directe din Cluj-Napoca către capitale europene, precum Budapesta sau Viena, în limitele permise de lege și de buget. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Cluj, Alin Tișe, care a subliniat importanța facilitării mobilității clujenilor și a conectării județului cu marile orașe europene precizeaza : stiridecluj.ro

Alin Tișe a declarat că administrația județeană poate sprijini financiar lansarea unor rute noi, dacă legislația permite acest lucru, însă dezvoltarea aeroportului depinde de capacitatea financiară existentă. Oficialul a precizat că își dorește o dezvoltare mai rapidă a rețelei de zboruri, dar aceasta trebuie corelată cu resursele disponibile.

Problemele legate de rentabilitatea rutelor nu sunt noi. În 2012, Wizz Air a renunțat la zborul Cluj–Budapesta înainte de lansare, iar Tarom a anulat cursa Cluj–Frankfurt. Ulterior, în martie 2025, Aeroexpress a suspendat temporar zborurile Cluj–Budapesta, invocând scăderea gradului de ocupare după eliminarea controalelor la frontiera Schengen.

În prezent, CJ Cluj caută soluții sustenabile pentru reluarea zborurilor directe, inclusiv prin subvenții legale sau parteneriate public-private. Autoritățile susțin că relansarea acestor rute ar contribui atât la creșterea mobilității clujenilor, cât și la dezvoltarea economică și turistică a județului.

Lanțul maghiar de fast-food Simon’s Burger își va inaugura primul restaurant din România în primăvara acestui an, în centrul Cluj-Napoca, pe strada Eroilor. Această mișcare marchează intrarea oficială a brandului pe piața românească, după succesul rapid înregistrat în Ungaria și extinderea internațională în Slovacia, Austria și SUA, potrivit Economedia.ro

Primul restaurant din România va fi operat de doi antreprenori transilvăneni, Róbert Grümann și Csongor Oltean, după un acord rapid în urma lansării programului internațional de franciză Simon’s Burger. Lucrările de construcție vor începe în următoarele săptămâni, iar deschiderea este planificată pentru primăvară, data exactă depinzând de ritmul lucrărilor.

Simon’s Burger consideră Clujul drept un punct de testare pentru piața românească. Dacă unitatea va avea succes, lanțul plănuiește o expansiune rapidă pe întreg teritoriul României, urmărind un model similar cu cel implementat în Ungaria, unde lanțul a deschis 25 de unități în doar trei ani. Fondatorul Simon Tóth și directorul de franciză internațională Korvin Tibor subliniază că strategia se concentrează pe raport calitate-preț și standardizare operațională, nu pe prețuri ridicate.

Lanțul se bazează pe o filozofie clară: menținerea prețurilor constante și oferirea unui raport calitate-preț atractiv pentru un public larg, susținând în același timp o cifră de afaceri solidă. În 2023, Simon’s Burger a înregistrat vânzări de aproape un miliard de forinți, iar în 2024, cifra de afaceri a crescut la 5 miliarde de forinți, incluzând veniturile altor branduri precum Smashy Burger și Buddy’s Burger. Estimările pentru 2025 se situează între 8 și 9 miliarde de forinți.

CEO-ul operațiunilor din România, Oltean Csongor, declară că intrarea pe piața românească nu este un proiect experimental, ci face parte dintr-o strategie clară de creștere. Obiectivul este de a construi o rețea națională de 25 de restaurante în cinci ani, concentrându-se pe marile orașe și pe o expansiune controlată.

Simon Tóth subliniază că România reprezintă o piață strategică, iar colaborarea se face cu parteneri care construiesc sisteme pe termen lung. Korvin Tibor menționează că unitatea din Cluj va fi un punct de referință operațional, analizând comportamentul consumatorilor români, sensibilitatea la preț și structura costurilor într-o piață QSR competitivă.

Deschiderea Simon’s Burger în Cluj-Napoca marchează astfel un prim pas important al brandului în România și poate reprezenta începutul unei expansiuni rapide, dar disciplinate, în țară.

Simon’s Burger deschide pe strada Eroilor Cluj Napoca

Una dintre cele mai recognoscibile clădiri industriale din Cluj-Napoca, imobilul administrativ cu fațadă din cărămidă roșie de pe fosta platformă Carbochim, traversează o nouă etapă de viață. Prin lucrările complexe de reabilitare și consolidare aflate în desfășurare, construcția este pregătită pentru integrarea în proiectul mixed-use RIVUS, un demers de reconversie urbană care îmbină patrimoniul industrial cu cerințele actuale de funcționalitate, siguranță și sustenabilitate.

Clădirea, construită între anii 1949 și 1952, are o suprafață de aproximativ 2.300 de metri pătrați, desfășurată pe patru niveluri. De-a lungul deceniilor, aceasta a devenit un reper vizual al zonei și un simbol al etapei de industrializare a orașului, păstrându-și identitatea prin fațada distinctivă din cărămidă roșie. Valoarea sa ambientală și istorică a stat la baza deciziei de conservare și reintroducere a imobilului într-un circuit urban contemporan.

Înainte de începerea intervențiilor, clădirea prezenta o structură specifică perioadei postbelice: zidărie portantă, grinzi masive și o compartimentare rigidă, organizată simetric de-a lungul unui coridor central. Starea avansată de degradare, acumulată în timp, a impus o abordare tehnică aprofundată. Procesul de reabilitare a fost precedat de studii istorice, arhitecturale și de rezistență structurală, realizate cu ajutorul scanărilor 3D și al probelor de materiale, pentru a evalua comportamentul clădirii și potențialul de conservare a elementelor originale.

Expertizele tehnice au încadrat imobilul în categoria clădirilor cu risc seismic, atât din cauza vechimii de peste 75 de ani, cât și a soluțiilor constructive utilizate la momentul edificării. În acest context, soluția adoptată a presupus refacerea integrală a structurii interioare, concomitent cu păstrarea și restaurarea fațadelor originale, considerate esențiale pentru identitatea vizuală a clădirii și a întregului sit industrial.

Intervenția a fost realizată etapizat, câte o treime din clădire fiind reconfigurată succesiv, pentru a asigura stabilitatea pereților exteriori. Aceștia au fost consolidați prin torcretare, o tehnică modernă de aplicare a betonului în straturi controlate, care permite creșterea capacității portante fără a altera aspectul arhitectural. În interior, structura a fost reconstruită complet, respectând regimul de înălțime și proporțiile geometrice originale, dar adaptată cerințelor actuale de siguranță și funcționalitate.

Un element important al reconfigurării îl reprezintă introducerea unor deschideri care permit pătrunderea luminii naturale în spațiile interioare, o îmbunătățire semnificativă față de configurația inițială, caracterizată de spații închise. Casa scării a fost modernizată integral și dotată cu lift, iar acoperișul tip șarpantă, realizat inițial din lemn, a fost înlocuit cu o structură metalică, concepută pentru durabilitate și performanță pe termen lung.

Reabilitarea clădirii din cărămidă roșie a avut la bază și un principiu clar de sustenabilitate: recuperarea și reutilizarea materialelor originale. Cărămida inițială a fost demontată, curățată și refolosită în restaurarea fațadelor, păstrând astfel autenticitatea vizuală a construcției. Această abordare continuă, simbolic, istoria clădirii, întrucât și la momentul construirii sale, materialele proveneau parțial din clădiri afectate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o practică frecventă în epoca respectivă.

Dimensiunea tehnică a intervenției este susținută de cifre relevante: aproximativ 840 de metri pătrați de fațadă din cărămidă au fost recondiționați, echivalentul a circa 67.000 de cărămizi, iar pentru consolidare au fost utilizați peste 1.300 de metri cubi de beton și aproape 100 de tone de armătură. Lucrările de igienizare, demolare controlată, consolidare și refacere structurală s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ 24 de luni, doar procesul de restaurare a rosturilor de cărămidă întinzându-se pe o perioadă de circa șase luni.

După finalizare, clădirea administrativă va găzdui spații mixte de birouri și servicii, contribuind la activarea urbană a zonei și la integrarea patrimoniului industrial într-un context contemporan. Această intervenție este parte integrantă a proiectului RIVUS, care va transforma 14 hectare de platformă industrială subutilizată într-un nou pol urban, cu funcțiuni diverse.

Proiectul prevede dezvoltarea celei mai mari suprafețe de retail din România, alături de spații culturale, restaurante, cafenele, birouri premium certificate green și zone verzi extinse. Noul parc urban, spațiile de relaxare și grădina japoneză amplasată pe acoperiș completează o viziune de dezvoltare care pune accent pe calitatea vieții, sustenabilitate și respect față de identitatea locului.

Prin reconversia clădirii din cărămidă roșie și a altor structuri industriale valoroase, proiectul RIVUS demonstrează că patrimoniul poate deveni un catalizator al regenerării urbane, oferind orașului nu doar spații moderne, ci și o continuitate vizibilă între trecutul industrial și viitorul Clujului.

Info&media : www.rivus.ro, www.facebook.com/rivuscluj