Connect with us

Eveniment

MAE, noi precizări privind condițiile de intrare în Ungaria

Stefania Heinz

Published

on

MAE, noi precizări privind condițiile de intrare în Ungaria

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, miercuri, noile prevederi legislative care reglementează condițiile de intrare pe teritoriul Ungariei  în contextul pandemiei de COVID-19.
”Noile prevederi legislative care reglementează condiţiile de intrare pe teritoriul Ungariei se aplică atât cetăţenilor ungari, cât şi cetăţenilor străini (indiferent de cetăţenie, UE, non-UE), criteriul de clasificare pentru accesul în Ungaria fiind statul (zona) din care vine cetăţeanul respectiv. Totodată, conform informaţiilor comunicate de autorităţile ungare, noile dispoziţii nu se aplică: tranzitului de marfă, posesorilor de paşapoarte oficiale şi persoanelor care pot dovedi că în ultimele şase luni au fost diagnosticate cu COVID-19”, a transmis, miercuri, MAE.

Statele de provenienţă ale persoanelor care doresc să intre în Ungaria sunt clasificate pe 3 categorii:

– zona verde – fără restricţii de intrare,

– zona galbenă – restricţii de intrare. Conform informaţiilor comunicate public de către autorităţile ungare, România a fost inclusă pe lista galbenă. Pe lângă România, zona galbenă mai cuprinde în prezent: Bulgaria, Portugalia, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Federaţia Rusă, Serbia, Japonia, China şi SUA.

– zona roşie – nu este permisă intrarea. La acest moment, statele incluse în zona roşie sunt: Albania, Bosnia Herţegovina, Belarus, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Ucraina, dar şi restul statelor din Asia, Africa şi America Latină care nu sunt enumerate mai sus în zona galbenă.

”Astfel, persoanele care intră pe teritoriul Ungariei din statele incluse de autorităţile ungare în zona galbenă, zonă în care se află şi România, sunt testate obligatoriu la punctul de trecere a frontierei. Cetăţenilor care prezintă simptome nu li se permite intrarea în ţară, iar cei care nu prezintă simptome intră obligatoriu în carantină, fie instituţionalizată, fie la domiciliu (auto-izolare) în Ungaria (dacă există posibilitatea), fiind luaţi în evidenţele autorităţilor sanitare ungare”, a transmis MAE.

Persoanele faţă de care s-a dispus măsura carantinei la domiciliu (auto-izolare) pot solicita autorităţilor competente ieşirea din carantină după efectuarea a două teste moleculare biologice, la un interval de minimum 48 h.

În cazul în care primul test este negativ, persoana poate ieşi din carantină, dar este obligată în continuare să efectueze şi cel de-al doilea test. În situaţia în care cel de-al doilea test este pozitiv, se dispune reinstituirea carantinei de 14 zile.

”Sunt exceptate de la măsura carantinei la domiciliu persoanele care prezintă la punctul de trecere a frontierei două teste moleculare cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuate în ultimele 5 zile înainte de intrarea în Ungaria, dar la o diferenţă de minimum 48 de ore. MAE reiterează că certificatele trebuie să fie emise în limba maghiară sau engleză”, a mai precizat MAE.

MAE subliniază că cetăţenilor români care sosesc din statele aflate în zona roşie nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul ungar.

Cu privire la tranzit, autorităţile ungare au precizat că cetăţenii străini care intră în Ungaria în scopul tranzitării teritoriului vor fi supuşi unei examinări medicale şi li se va permite accesul, în măsura în care persoanele nu prezintă simptome.

Totodată, pentru permiterea tranzitului, sunt obligatorii respectarea condiţiilor prevăzute de Codul Schengen, prezentarea unui document din care să rezulte scopul deplasării şi ţara de destinaţie, precum şi asigurarea dreptului de intrare pe teritoriul statului vecin Ungariei care se află pe ruta de tranzit spre ţara de destinaţie.

De asemenea, tranzitul se va desfăşura în maximum 24 de ore, pe rutele special desemnate, cu posibilitatea opririi la punctele de odihnă sau alimentare marcate în acest sens.

Punctele de frontieră pentru intrare/ieşire, rutele de tranzit, locurile de odihnă şi intervalele orare de părăsire a teritoriului Ungariei sunt disponibile pe site-ul poliţiei ungare. 

De asemenea, există derogări specifice anumitor categorii de persoane. Dintre acestea:

– cetăţenii anumitor state vecine, inclusiv România, (lucrători transfrontalieri, deţinători de imobile etc.) pot intra pe teritoriul Ungariei pe o rază de 30 de km în zona de frontieră pentru maximum 24 de ore.

– lucrătorii sezonieri din agricultură provenind din toate statele vecine pot intra în Ungaria la solicitarea angajatorului şi după informarea prealabilă de către angajator a Inspectoratului General al Poliţiei. Demersurile angajatorului se fac electronic, cu 48 de ore înainte, iar cererea va cuprinde numele şi documentul de identitate al angajatului, locul desfăşurării activităţii, locul cazării şi durata raportului de muncă.

Suplimentar, angajatorii sunt obligati să informeze în scris lucrătorii sezonieri, în limba maternă a acestora, despre condiţiile şi data intrării pe teritoriul Ungariei.

Trecerea frontierei se realizează doar prin punctele care vor fi stabilite de conducerea poliţiei ungare în acest scop, în mod organizat, în grupuri.

Lucrătorii sezonieri pot intra după efectuarea controlului medical care nu confirmă suspiciunea contactării virusului COVID-19. După intrarea în Ungaria, salariatul sezonier va fi luat în evidenţele de autorităţilor de sănătate publică şi va intra în carantină la locul de muncă timp de 14 zile.  La încetarea raportului de muncă, angajatorul este obligat să anunţe atât punctul de trecere a frontierei, cât şi autorităţile de sănătate publică din Ungaria cu 48 de ore înaintea plecării.

– călătoriile în scop de afaceri – managerii sau angajaţii companiilor înregistrate în Ungaria sau în ţările menţionate în Hotărârea de Guvern 341/2020 pot intra în Ungaria fără restricţii, dacă respectivele companii sunt afiliate,  iar în accepţiunea legii privind impozitarea între ele există relaţii contractuale. Persoana în cauză trebuie să demonstreze că deplasarea se face în interes de serviciu.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Budapesta: 0036 13 847 689, al Consulatului General al României la Szeged: 0036 62 424 431 sau al Consulatului General al României la Gyula: 0036 66 464 579, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice 0036 30 535 69 12 sau ale oficiilor consulare: 0036 30 6777 980 – Consulatul General al României la Szeged şi 0036 30 6357181 – Consulatul General al României la Gyula.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom