Connect with us

Prin Oras

Haos și Întârzieri pe Aeroport Marți! Două Avioane Destinate Aeroportului din Cluj Deviate la Sibiu

Stefan Petre

Published

on

Două avioane care trebuiau să aterizeze pe Aeroportul Internațional din Cluj au fost redirecționate către Sibiu, marți dimineața. Această schimbare neprevăzută a creat haos pe aeroport, generând întârzieri semnificative pe parcursul întregii zile. Pasagerii afectați se confruntă cu disconfort și modificări de program, iar autoritățile aeroportuare se străduiesc să gestioneze situația și să minimizeze impactul asupra călătorilor.

„PE SCURT: din cauza vizibilității reduse, două avioane care aveau ca destinație aeroportul “Avram Iancu” din Cluj-Napoca aterizează pe aeroportul din Sibiu.

Cele două avioane operează zborurile TAROM RO641 București – Cluj Napoca și Ryanair FR9548 Paris BVA – Cluj Napoca.

De asemenea, un avion al Wizz Air care operează un zbor de repoziționare de la Roma spre Cluj-Napoca așteaptă în aer îmbunătățirea condițiilor meteo.

După realimentare, cele două avioane care au aterizat la Sibiu vor decola spre Cluj-Napoca.
Din acest motiv, mai multe zboruri care trebuiau să decoleze de la Cluj-Napoca în dimineața zilei de marți, 8 octombrie 2024, au întârzieri notabile”, anunță cei de la BoardingPass.

Dragi clujeni, pregătiți-vă pentru o zi lungă! Întârzierile cauzate de redirecționarea zborurilor și condițiile meteo nefavorabile se vor întinde, cel mai probabil, pe tot parcursul zilei. Răbdarea va fi cheia!

Facebook Comments Box

Prin Oras

Un colț de nostalgie pe strada Bolyai din Cluj

Stefan Petre

Published

on

Mergând pe strada Bolyai din Cluj, am fost martor la o scenă care părea desprinsă dintr-o altă epocă. Soarele strălucea blând, învăluind orașul într-o lumină caldă, iar pe o bancă, un bătrân stătea calm, pierdut în paginile unui ziar. Nu era absorbit de ecranul unui telefon, cum ne-am obișnuit să vedem la cei mai mulți trecători. În schimb, răsfoia un ziar, un obicei ce pare din ce în ce mai rar în zilele noastre.

Într-o eră în care tehnologia domină viața de zi cu zi, imaginea acestui bătrân cu ziarul său în mână părea să fie o fereastră către o lume care se stinge încet, dar nu fără a lăsa o urmă profundă în inimile celor care au trăit-o. Ziarele tipărite, odată omniprezente, dispar treptat, la fel ca și cei care le citesc. Este o pierdere nu doar a unui mediu de informare, ci și a unui ritual, a unui moment de liniște și reflecție pe care îl oferea cititul unei pagini tipărite.

Această scenă m-a făcut să reflectez la frumusețea vremurilor trecute, la un timp în care oamenii se conectau mai mult cu lumea din jurul lor, în moduri mai simple și mai tangibile. Îmi amintesc de diminețile în care mirosul de cerneală proaspăt tipărită umplea aerul, iar cititul unui ziar era o parte integrantă a rutinei zilnice.

Privind acest bătrân, am simțit o liniște profundă, o formă de reconectare cu o lume pe care o pierdem. Împărtășesc această imagine cu voi, nu doar ca pe o simplă observație, ci ca pe o invitație la reflecție. În mijlocul agitației cotidiene, poate ar trebui să ne acordăm timp să ne bucurăm de lucrurile simple, să ne deconectăm de la ecrane și să redescoperim micile plăceri ale vieții, așa cum era cititul unui ziar pe o bancă însorită.

 

Foto/Sursa: Marosan Csaba

Facebook Comments Box
Continue Reading

Orasul Tau

Cluj, Piața Unirii în anii ’40: O călătorie în timp către inima orașului de odinioară

Stefan Petre

Published

on

Piața Unirii, inima istorică a Clujului, ne dezvăluie un crâmpei din trecut printr-o imagine surprinsă în anii ’40, oferindu-ne o perspectivă fascinantă asupra orașului din acea perioadă. Fotografia, provenită din arhiva „Clujul și clujenii,” surprinde o atmosferă unică, marcată de elementele arhitecturale și dinamica urbană specifice acelor vremuri.

Farmecul arhitecturii interbelice

La mijlocul secolului trecut, Piața Unirii, cunoscută atunci sub numele de Piața Principală sau Piața Libertății, era un important centru de activitate socială și comercială. Clădirile impunătoare, în stiluri arhitecturale variind de la neogotic la eclectic, ofereau un peisaj urban elegant și monumental. În centrul pieței, statuia regelui Matia Corvin trona impunătoare, așa cum o știm și astăzi, însă peisajul înconjurător era ușor diferit, reflectând perioada tumultoasă a deceniului.

Magazinele, cafenelele și restaurantele, care se aliniau de-a lungul pieței, adăposteau localnici și vizitatori în căutare de socializare și recreere. În acei ani, Clujul se afla într-o perioadă de schimbări politice și sociale, care se reflectau în viața de zi cu zi și în atmosfera pieței. Piața Unirii era un loc de întâlnire pentru oameni din toate categoriile sociale, de la negustori și studenți până la intelectuali și artiști.

Vremuri de război și schimbări

Anii ’40 au fost marcați de provocări majore pentru orașul Cluj, fiind o perioadă în care orașul s-a aflat sub influența mai multor regimuri politice. Schimbările de stăpânire și turbulențele celui de-al Doilea Război Mondial și-au lăsat amprenta asupra vieții cotidiene a clujenilor, dar și asupra arhitecturii și funcționalității pieței.

Cu toate acestea, Piața Unirii a rămas un simbol al rezilienței orașului, un punct de referință care a continuat să aducă împreună locuitorii orașului, indiferent de dificultățile vremurilor. Tramvaiele și vehiculele din acea epocă se strecurau printre clădiri, iar bicicletele și trăsurile făceau parte din peisajul urban, contribuind la imaginea unui oraș în mișcare, dar care păstra totodată un aer de calm și stabilitate.

O fereastră către trecut

Privind această imagine a Pieței Unirii din anii ’40, putem observa cum orașul Cluj a evoluat de-a lungul decadelor, păstrându-și în același timp spiritul și farmecul autentic. Clădirile emblematice, precum Biserica Sfântul Mihail, stau mărturie a trecutului și a valorilor care au definit orașul de-a lungul timpului.

Astăzi, Piața Unirii rămâne un loc central și vibrant în Cluj-Napoca, fiind martoră la istoria bogată a orașului și la transformările sale continue. Imaginea din anii ’40 ne oferă o fereastră către o perioadă în care piața era un punct de convergență pentru toate aspectele vieții urbane, de la comerț și cultură până la politică și evenimente sociale.

Prin această călătorie în timp, ne reamintim de importanța Pieței Unirii în istoria Clujului și de rolul pe care l-a jucat în modelarea identității orașului de-a lungul decadelor. Cu fiecare schimbare, piața a continuat să își păstreze esența, rămânând un loc de întâlnire și de comuniune pentru clujeni, indiferent de epoca în care s-au aflat.

(Sursa foto: Clujul și clujenii)

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Reprezentanța Ford în Clujul anului 1930 – Povestea lui Nicolae Brudan Poruțiu

Maria Costea

Published

on

prezența unui brand auto atât de renumit precum Ford era un simbol al modernității și al avansului tehnologic. Această poveste este legată indisolubil de viața și activitatea unui om de excepție: Nicolae Brudan Poruțiu.

Născut în anul 1888 în satul Nandra, comuna Bichiș, județul Mureș, Nicolae Brudan Poruțiu a avut un parcurs plin de provocări și realizări. Provenit dintr-o familie modestă, a urmat școala confesională în localitatea natală și apoi „școala de stat model urban din comuna Bichiș”. În anul 1902, tânărul Nicolae a decis să-și continue studiile la școlile din Blaj, un adevărat centru al culturii și educației românești. Din păcate, lipsa resurselor financiare l-a forțat să renunțe la studii, ceea ce l-a determinat să-și îndrepte privirea către noi orizonturi.

În 1907, asemenea multor români din acea perioadă, Nicolae Brudan Poruțiu a decis să-și încerce norocul în „țara tuturor posibilităților” – America. Experiența de peste ocean a fost una definitorie pentru el. Acolo și-a schimbat numele în Nicholas B. Perry-Poruțiu, nume sub care avea să devină cunoscut în anii următori. Prin muncă asiduă și perseverență, el a reușit să obțină cetățenia americană și a devenit un adevărat exemplu de succes al emigrantului român.

În timpul Primului Război Mondial, între 1917 și 1919, Nicholas B. Perry-Poruțiu s-a alăturat armatei americane, contribuind la eforturile de război. Această experiență i-a adus atât recunoaștere, cât și un nou statut social. Însă dorul de țară și aspirația de a contribui la dezvoltarea României l-au determinat să se întoarcă pe meleagurile natale.

În 1921, Nicholas B. Perry-Poruțiu a revenit în România ca reprezentant al Uzinelor Ford, stabilindu-și sediul la Cluj. La acea vreme, Ford era deja un brand auto de renume mondial, iar prezența sa în România, prin intermediul lui Nicholas B. Perry-Poruțiu, a reprezentat un adevărat pas înainte pentru industria auto românească. Reprezentanța Ford din Cluj a adus nu doar mașini moderne pe străzile orașului, ci și noi locuri de muncă, know-how tehnologic și o deschidere către lumea occidentală.

Nicolae Brudan Poruțiu, devenit un om de afaceri respectat și un promotor al modernității în Transilvania, a reușit să creeze legături între două lumi: cea a Americii, țara care l-a adoptat și i-a oferit oportunități, și cea a României, țara pe care nu a încetat niciodată să o iubească. Reprezentanța Ford din Cluj nu era doar un showroom pentru mașinile americane, ci și un simbol al progresului, al tehnologiei de vârf și al spiritului întreprinzător.

Astfel, Nicolae Brudan Poruțiu rămâne o figură marcantă în istoria orașului Cluj și în povestea introducerii industriei auto în România. Prin munca sa, a deschis calea pentru dezvoltarea unei piețe auto moderne în Transilvania și a demonstrat că, indiferent de obstacolele întâmpinate, visurile pot deveni realitate cu perseverență, dedicare și viziune.

 

Sursa foto: Clujul si Clujenii Facebook

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite