IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

• 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

• peste 320.000 mp de spații de retail

• 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

• peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

• Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

• Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

• Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

• Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.”

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

Românii sunt tot mai des ținta unor escrocherii online sofisticate: de la apeluri care par a veni de la bancă, până la clipuri deepfake cu vedete care promovează investiții false. Fenomenul este în creștere rapidă, iar rata de recuperare a banilor pierduți este dramatic de mică — doar 4%.

Potrivit experților, fraudele cu investiții false, în special în criptomonede, sunt în topul metodelor de înșelăciune în Europa. Românii sunt ademeniți să trimită bani pe platforme care promit câștiguri rapide, dar odată transferați, fondurile dispar fără urmă.

„Știind cum funcționează, m-a prins cumva pe subiect și mi-a câștigat încrederea. Mi-a recomandat să depun banii la un ATM de Cripto, explicând că vor ajunge în contul meu”, a povestit o victimă, citată de Știrile ProTV.

Spoofing, deepfake și cărăuși de bani

Una dintre cele mai frecvente metode este spoofing-ul – apeluri telefonice care par să provină de la bănci sau instituții oficiale. Victima este convinsă să transfere bani într-un „cont securizat”, pierzând astfel economiile.

Totodată, internetul este invadat de clipuri video deepfake în care apar chipuri familiare — vedete, influenceri, antreprenori — promovând scheme de îmbogățire rapidă.

„Vedem foarte multe reclame cu fețe cunoscute, dar care sunt sigur generate cu AI și sunt false”, a avertizat Ilie Pușcaș, manager al unei companii crypto.

Fraudele se extind și prin rețelele sociale. Românii primesc linkuri periculoase, oferte de muncă fictive sau sunt rugați să primească bani în cont pentru a-i transfera mai departe, devenind fără să știe “cărăuși” ai banilor proveniți din infracțiuni.

„Ești rugat să primești bani în cont, apoi să-i trimiți prin Cripto ATM sau servicii de transfer rapid. Banii provin din activități ilegale”, a explicat Alin Becheanu, director în cadrul Monitorizării Fraudei.

Pierderi globale uriașe

La nivel global, pierderile provocate de escrocheriile online au depășit 1.000 de miliarde de dolari. În România, rata de recuperare a banilor pierduți este extrem de mică – doar 4% dintre victime reușesc să își recupereze prejudiciul.