Fotografii vechi din Cluj sunt tema unui subiect pe un grup de Facebook. ”Amintiri din vechiul Cluj” dezbate subiecte putin stiute de catre publicul larg iar numarul mare de membri activi posteaza si discuta frecvent despre anumite cadre fotografiate in Cluj cu zeci sau chiar sute de ani in urma.

Printre fotografiile aparute recent pe grup:

,,1714-1723-1735: Fortăreaţa de pe Dealul Cetăţuii (Fellegvár) a fost ridicată la scurt timp după Pacea de la Satu Mare, semnată în 1711, care a pus capăt Războiului Curuţilor, consfiinţind intrarea Transilvaniei sub stăpânire austriacă.

Istoricii nu au căzut de acord cu data începerii construcţiei, nici cu cea a finalizării sale. Sunt avansaţi ca ani de început 1714-1716, iar ca date de finalizare 1723 sau 1735.

Încartiruirea aici a trupelor habsburgice a fost o mare uşurare pentru cetăţenii unui oraş pustiit de război şi, nu cu mult timp înainte, devastat de un incendiu. Faptul că clujenii nu au mai trebuit să suporte costurile legate de cazarea garnizoanei austriece în propriile case a ajutat la renaşterea oraşului. La fel ca şi Cetatea din Alba Iulia, „Cetăţuia” a fost proiectată de arhitectul militar italian Giovanni Morandi Visconti, în timpul guvernării militare a Transilvaniei de către contele Stephan de Steinville. Poziţia a fost aleasă strategic, deoarece aici se află cel mai bun punct de observaţie asupra centrului istoric al Clujului. Valurile de pământ protejau clădiri administrative, garnizoana şi depozitul de armament. Cetatea este situată la o altitudine de 405 m şi respectă tipicul fortificaţiilor de tip Vauban, cu ziduri oblice, bastioane, şanţuri şi o redută, chiar dacă a fost construită din pământ, spre deosebire de cetatea similară de la Alba Iulia. Clădirile fortificaţiei austriece sunt primele construcţii laice baroce din Cluj.

„Cetăţuia” a funcţionat ca şi cazarmă sau închisoare peste 200 de ani, până în anii 1960, când în zonă a fost ridicat Hotelul „Belvedere”. Ultimele modificări pe Dealul Cetăţuia au survenit în 1995, când a fost montată o cruce monumentală, în amintirea celor ucişi aici în 1848-1849, a scris Claudiu Ilyes pe grup.

”Fotografii : Szabó Dénes © OSZK Fényképtár

Fara sa adauge o data anume a fotografiei, Ionel Coroiu a adaugat pe grup o fotografie tare faina, cu o ciurda de vaci pe actuala strada Motilor din Cluj-Napoca

András Vajda a publicat poze cu actuala strada Baritiu, unde in 1930 a existat vechea moara din centrul orasului demolata in 1933.

(Orbán Lajos / Arhiva Audiovizuala Ardeleana)

(Orbán Lajos / Arhiva Audiovizuala Ardeleana)

“Casa cu picioare” mare pe latura nordica – fotografia lui Veress Ferenc, anii 1860.

In imagine se observa in dreapta “casa cu picioare” mica, demolata odata cu deschiderea strazii Iuliu Maniu de azi. Anii 1890.

Palatul Josika – singura casa cu picioare ramasa. Hotelul New York / Continental n-a fost construit inca. Anul 1890.

Piata la sfarsitul anilor 1930. Colorata

Cladirea cercului militar cu reprezentanta Ford (Perry Automobile) si cinematograful Royal (ulterior Victoria) la parter. Initial a gazduit camera de comert. Anii 1930.

Piata intre 1940-1945, purtand numele lui Hitler. Astazi Piata Avram Iancu

Casa Kendeffy construita in 1832, sediul primului Casino din oras (din 1833). In epoca moderna a devenit sediu de partid 

Casa Simai, in stil clasicist si interior baroc. La dreapta, actuala cofetaria Carpati; o casa renascentista reconstruita.

Cea mai veche strada atestata documentar, a devenit “strada de shopping” le sfarsitul secolului XIX. 1914

Cetatea Bologa

Istoric

Un castrum antic roman, numit Resculum este cea mai veche așezare din zonă specificată în documente. A fost ridicat în jurul anului 106 D.C., drept garnizoană a Cohortei II “Hispanorum”, a cărei misiune era, probabil, apărarea graniței Imperiului Roman. Pe măsură ce romanii au încercat să consolideze granițele, în secolul II D.C. au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras.

Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit “Grădiște”, deși majoritatea zonei a fost folosită ca suprafață agricolă. În apropierea castrului există și ruinele unei băi romane.

Evul Mediu

Pe lângă castru, pe malul opus al râului Henț se află o fortăreață, menționată pentru timp de mai multe secole ca Sebesvár și apărând pe majoritatea hărților Evului Mediu ale zonei. Bologa a fost atestată pentru prima oară documentar în 1304 ca Sebuswar, apoi apărând nominalizată cu diverse nume, cum ar fi Sepuswar din 1324, Sebeswar – 1329, Sebeswar alio nomine Hunyadwar – 1398, Castrum regis Sebes – 1393, Castrum regis Hunyad – 1397, Sebes Varallya – 1760.

Regele Sigismund de Luxemburg a donat Bologa împreună cu Cetatea Bran lui Mircea cel Bătrân, după semnarea la Brașov a tratatului de alianță împotriva Imperiului Otoman în 1399.

Punct strategic pe drumul care ducea la Oradea, fortăreața a servit și drept refugiu pentru populația locală în momentele de restriște. A câștigat importanță în secolul XVII, când otomanii au cucerit Oradea și împiedica acțiunea de colectare a taxelor. Sultanul a ordonat demolarea ei, dar ordinul nu a fost dus la îndeplinire. A fost distrusă însă mai târziu de lobonți prin explozie. Turnul și o mare parte din ziduri au mai rămas încă în picioare. La mijlocul secolului XX turnul și-a pierdut acoperișul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Tot ceea ce a mai rămas este piatră.

Source link