Connect with us

Prin Oras

Medicii și asistentele de la Spitalul Clujana primesc și anul viitor bani în plus, pe lângă salariu. Topul veniturilor cadrelor medicale din unitatea sanitară

Alex Campian

Published

on

Medicii și asistentele de la Spitalul Clujana primesc și anul viitor bani în plus, pe lângă salariu. Topul veniturilor cadrelor medicale din unitatea sanitară

O parte din cadrele medicale din Spitalul Municipal Clujana vor primi și anul viitor stimulente financiare pe lângă salariul de bază. Acest demers a început în aprilie 2021. Banii vor fi acordați din veniturile proprii ale spitalului. Unitatea sanitară se află în subordinea Primăriei Cluj-Napoca. Anul trecut, fondul pentru salarii a fost în valoare de 100 milioane lei. Salariile medicilor sunt mari și variază între 11.000 lei și 21.000 lei, la care se adaugă sporuri.Lista cadrelor medicale care vor primi stimulente financiare se va aproba în fiecare lună de către Comitetul Director, după ce a fost consultat și sindicatul din unitatea sanitară.Stimulentele financiare lunare în limita a două salarii minime brute pe țară, a căror finanțare este asigurată din veniturile proprii ale Spitalului Municipal, nu pot depăși 1/12 din bugetul cu această destinație alocat în 2021, până la adoptarea bugetului general al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2022.„Prin acordarea stimulentelor financiare lunare se urmărește motivarea categoriilor de personal de specialitate competente să rămână în sistemul sanitar și să se dezvolte profesional. În același timp se creează contextul identificării și atragerii de personal medical – tineri specialiști în specialitățile deficitare și stimulării cazurilor de tineri specialiști din domeniul medical care pot contribui la creșterea calității actului medical, a veniturilor proprii ale spitalului și va genera cadrul favorabil pentru realizarea obiectivelor individuale ale angajaților și a obiectivelor generale ale instituției”, scrie în documentul care prevede acordarea de stimulente financiare.În general, salariile medicilor primari și specialiști sunt mari, la care se adaugă și sporuri considerabile. Anul trecut, suma totală alocată pentru plata salariilor angajatilor Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca a fosts de 104.769.8I7 lei, din care 24.478.962 lei a reprezentat suma alocată pentru plata sporurilor, iar 987.937 lei a fost suma alocată pentru plata voucherelor de vacanță.Salariile cadrelor medicale din Spitalul Clujana sunt următoarele:Medic primar șef de anatomie patologică cu gradația 5: salariu de încadrare de peste 21.000 lei, la care se adaugă un spor de 85%, adică aproximativ 18.000 lei.Medic primar cu gradația 5: salariu brut de 16.343 lei, la care se adaugă un spor de 25%, adică aproximativ 4.000 lei.Medic primar cu gradația 4: salariu de încadrare de aproximativ 15.000 lei, la care se adaugă un spor de 25%, adică aproximativ 3.900 lei.Medic specialist cu gradația 3: salariu de aproximativ 12.000 lei.Medic specialist cu gradația 2: salariu de aproximativ 11.000 lei.Asistent medical principal cu gradația 5: salariu de încadrare de aproximativ 4.900 lei, la care se adaugă un spor de 25%.Infirmieră: salariu de încadrare de aproximativ 2.800 lei plus un spor de 75%.Brancardier: salariu de încadrare de aproximativ 2.500 lei la care se adaugă un spor de 60%.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite