În plin sezon electoral, strategiile politicienilor se diversifică, iar unele dintre acestea, mai ales cele de natură toxică, găsesc teren propice în rândul alegătorilor slab informați sau educați greșit. Recent, un fost deputat AUR, acum independent, a acuzat o unitate de învățământ din Oradea că intenționează să implementeze un sistem de identificare facială similar celui din închisorile de maximă siguranță.
Idei năstrușnice și teorii controversate nu sunt rezervate doar sferei politicii, ci se extind și în domeniul cultural. Un exemplu notoriu este actorul și regizorul Dan Puric, cunoscut pentru declarațiile sale antieuropene și pro-Putin, care a atras atenția la un eveniment cultural la Filarmonica din Pitești.
O altă temă alarmantă se referă la o teorie pseudoștiințifică prezentă într-un manual școlar de clasa a patra, susținând că în Munții Bucegi ar exista forțe magnetice inexplicabile. Această teorie, potrivit profesorului universitar Sergiu Mișcoiu de la UBB Cluj, se regăsește într-un context mai amplu, caracterizat de o creștere a teoriilor conspiraționiste, datorită unei educații precare și cultivării superstițiilor în locul științei în sistemul de învățământ românesc.
Sergiu Mișcoiu avertizează că în acest an vor fi tot mai multe dezbateri de acest gen, afectând grav discursul politic. În condițiile în care lupta electorală se intensifică, teoriile conspiraționiste câștigă tot mai mulți adepți, iar manifestările publice pot deveni mai violente sau exhibiționiste.
Alegătorii sunt tot mai puțin educați, iar teoriile conspiraționiste găsesc teren fertil într-un context de frustrare socială. Profesorul Mișcoiu subliniază că aceste idei și teorii devin arme pentru cei care se simt nedreptățiți social și doresc să se răzbune pe sistemul care nu îi apreciază la adevărata lor valoare.
Deputatul PNL de Cluj, Sorin Moldovan, adaugă că astfel de teorii “intoxică” opinia publică în absența suficientă a informației. El subliniază că politicienii capitalizează astfel de momente pentru a obține puncte electorale și imagine, iar ignoranța unora față de noile tehnologii este exploatată în acest context.
Moldovan atrage atenția asupra faptului că trăim într-o eră a fake-news, iar dezinformarea devine tot mai prezentă în contextul unui an electoral și al unui război al dezinformării. Alegătorii sunt îndemnați să se informeze din surse variate și să nu accepte orice informație prezentată pe rețelele de socializare, pentru a evita manipularea și destabilizarea în timpul campaniei electorale.