Profesorul Bogdan Glăvan avertizează asupra creșterii economice parțial artificiale și necesității de sustenabilitate
Economia României se confruntă cu provocări semnificative, iar profesorul universitar Bogdan Glăvan aduce în atenție faptul că, fără infuzia de capital european și împrumuturile, țara ar fi în pragul recesiunii. Într-o analiză pentru „Adevărul”, Glăvan explică de ce creșterea economică actuală este parțial artificială, subliniind importanța asistenței Uniunii Europene.
În perioada „Epocii de Aur”, România înregistra creșteri economice impresionante pe hârtie, însă acum, autoritățile au renunțat parțial la lăudările exagerate. Cu toate acestea, periodic, românii sunt informați despre performanțele economiei, fără a simți îmbunătățiri în nivelul lor de trai. Profesorul universitar Bogdan Glăvan, expert în macro și microeconomie, a analizat creșterea economică recentă a țării într-un interviu pentru „Adevărul”.
Dependența de asistența UE
Glăvan pornește de la cifrele Comisiei Europene, care estimează o încetinire a creșterii PIB-ului real al României la 2,2% în 2023. Inflația ridicată, condițiile financiare aspre și cererea externă redusă sunt identificate drept factori restrictivi. Concluzia expertului este că, fără asistența Uniunii Europene, România ar fi intrat în recesiune.
„Deci dacă noi ne considerăm unii pe alții proști și credem că ne putem păcăli reciproc, în realitate nu facem decât să ne furăm singuri căciula. Și de asta băltim. Și deocamdată, chiar dacă suntem aparent bine, noi nu vedem cât de prost stăm în realitate. Noi trăim sub un drog acum, suntem sub drogul banilor ieftini și al asistenței externe”, avertizează Glăvan.
Fără asistență externă, creșterea devine scădere
Profesorul argumentează că creșterea economică de aproximativ 2,2% în 2023, sub influența a peste 5% bani europeni, este de fapt o scădere. Fără această infuzie externă, România ar înregistra, conform lui Glăvan, o scădere economică de aproximativ -3%. Astfel, banii primiți de la Uniunea Europeană au jucat un rol crucial în menținerea aparentei stabilități economice a țării.
„Păi de unde am fi finanțat noi construcțiile lui Umbrărescu? Și centuri și autostrăzi, toate construcțiile, lucrările care se fac acum. De unde le-am fi finanțat?”, adaugă Glăvan.
Creștere parțial artificială și nesustenabilă
Despre actuala creștere economică, Glăvan afirmă că este parțial artificială și nesustenabilă. El consideră că nu este rău să crești pe datorie, dar această creștere trebuie să fie sustenabilă și să nu se bazeze exclusiv pe împrumuturi. Investițiile în infrastructură sunt evidențiate ca una dintre cele mai bune modalități de a sprijini creșterea economică. În acest sens, Glăvan apreciază eforturile guvernului de a crește volumul investițiilor în infrastructură.
„Însă magnitudinea asistenței externe este foarte mare, este uriașă în comparație cu rezultatele. Prin urmare, îmi dă mie netul că e negativ”, concluzionează Bogdan Glăvan.
Expertul atrage atenția asupra necesității de a realiza investiții productive, care să genereze venituri continue și să asigure o creștere economică sustenabilă pentru România.