Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Olanda nu a fost o lovitură întâmplătoare. Potrivit unei investigații realizate de RTL Nieuws, jaful a fost orchestrat la comanda unor interlopi români, cu scopul de a negocia libertatea unui infractor din România.
Pe 25 ianuarie 2025, patru piese de patrimoniu inestimabil – Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur – au fost furate în toiul nopții, cu doar câteva zile înainte de încheierea expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului”, găzduită de Muzeul Drents din Assen, Olanda.
O rețea periculoasă în spatele jafului
Investigația jurnalistică dezvăluie că gruparea criminală care a orchestrat spargerea este formată din membri ai bandei de motocicliști Hardliners, cunoscută pentru legăturile cu lumea interlopă. Aceștia ar fi fost contactați de persoane din România pentru a executa furtul la comandă.
Potrivit surselor RTL Nieuws, artefactele furate urmau să fie folosite drept monedă de schimb pentru ca un infractor român să evite o condamnare cu închisoarea. Se presupune că planul era ca piesele să fie returnate autorităților în schimbul unei reduceri sau anulări a pedepsei.
„Poliția ia tot mai în serios varianta unui client român în spatele jafului”, a declarat o sursă apropiată anchetei.
Indiciile indică faptul că artefactele sunt intacte
Spre ușurarea autorităților și a specialiștilor în patrimoniu, anchetatorii cred că coiful de aur, vechi de 2.500 de ani, nu a fost topit și ar putea fi în continuare pe teritoriul Olandei.
„Tot mai multe indicii sugerează că piesele sunt intacte și nu au fost distruse”, a declarat aceeași sursă.
Un jaf ca-n filme: explozivi, camere de supraveghere și o operațiune în forță
Atacul a avut loc în plină noapte. Hoții, înarmați cu explozivi, au forțat intrarea în muzeu, au spart vitrinele și au sustras piesele într-un timp extrem de scurt. Camerele de supraveghere au surprins momentul atacului, în care mai mulți indivizi pătrund în muzeu, iar la scurt timp se produce o explozie puternică.
Jaful a șocat nu doar Olanda, ci și România, unde tezaurul dacic este considerat parte vitală din identitatea națională. Furtul ridică întrebări serioase despre securitatea patrimoniului expus în afara granițelor și despre implicarea rețelelor criminale internaționale în traficul de artă.