Lumea filmului este în doliu după dispariția lui Chuck Norris, unul dintre cei mai iubiți actori de acțiune și maeștri ai artelor marțiale. Celebrul star s-a stins din viață la vârsta de 86 de ani, în urma unei urgențe medicale, potrivit unui anunț făcut de familie conform pagesix.com

Vestea tragică a fost confirmată vineri, printr-un mesaj emoționant publicat pe rețelele sociale. Familia a transmis că actorul a murit joi dimineață, în liniște, înconjurat de cei dragi.

„Cu inimile grele anunțăm că… Deși dorim să păstrăm circumstanțele private, vă rugăm să știți că a fost înconjurat de familie și a plecat în pace”, se arată în mesaj.

Pentru milioane de fani din întreaga lume, Chuck Norris a fost un simbol al forței, disciplinei și curajului. Pentru cei apropiați, însă, a fost mult mai mult: un soț devotat, un tată iubitor și un sprijin de neînlocuit.

O carieră legendară

Chuck Norris a devenit celebru la nivel mondial datorită rolurilor sale din filmele de acțiune și, mai ales, din serialul de succes Walker, Texas Ranger, care l-a transformat într-un adevărat fenomen cultural.

Înainte de cariera cinematografică, Norris a fost un campion de arte marțiale, deținând mai multe titluri importante și contribuind la popularizarea acestui sport în întreaga lume. Stilul său de luptă și disciplina de fier l-au făcut un model pentru generații întregi.

Un simbol al culturii pop

De-a lungul anilor, imaginea lui Chuck Norris a depășit granițele filmului, devenind un simbol al culturii pop. „Chuck Norris facts” – glumele virale despre forța sa supraomenească – au făcut înconjurul internetului și l-au transformat într-o legendă vie.

Cu toate acestea, dincolo de mit, actorul a rămas un om discret, dedicat familiei și valorilor sale.

Moștenirea lăsată în urmă

Dispariția lui Chuck Norris lasă un gol imens în industria filmului și în inimile fanilor. Filmele și aparițiile sale vor rămâne însă o sursă de inspirație pentru generațiile viitoare.

Legenda sa continuă prin fiecare rol interpretat și prin impactul pe care l-a avut asupra culturii moderne.

TIFF introduce Premiul „Janovics Jenő” la ediția aniversară din 2026

Începând cu ediția aniversară TIFF.25, programată între 12 și 21 iunie 2026 la Cluj-Napoca, Festivalul Internațional de Film Transilvania instituie Premiul „Janovics Jenő”. Distincția, dedicată memoriei unuia dintre pionierii cinematografiei clujene și europene, va fi acordată anual unei personalități internaționale care a marcat cinemaul prin spirit de pionierat, viziune și capacitatea de a deschide drumuri noi în industrie precizeaza site-ul oficial al TIFF : tiff.ro

Creatorul „Hollywood-ului transilvănean”

Numele lui Janovics Jenő (1872–1945) este inseparabil de începuturile cinematografiei din Cluj și din această parte a Europei. Om de teatru și director al Teatrului Maghiar din oraș, Janovics a intuit foarte devreme potențialul filmului, într-o perioadă în care acesta era considerat mai degrabă o curiozitate tehnică decât o formă artistică majoră.

La începutul anilor 1910, când cinemaul era încă la stadiul de experiment ambulant, el a transformat Clujul într-un veritabil centru de producție cinematografică. În 1913 inițiază primele filmări de ficțiune realizate aici, în colaborare cu compania franceză Pathé, pentru producția Sárga csikó (Mânzul șarg). Filmul a circulat internațional și a demonstrat că producțiile din Transilvania pot ajunge pe piețele externe, nu doar în marile capitale europene.

În anii următori, Janovics a creat și susținut mai multe companii locale de producție: în 1914 înființează Studioul Janovics, în 1915 Casa de filme Proja, în 1916 Casa de film Corvin, iar în 1917 Casa de producție Transsylvania. A dezvoltat infrastructura necesară — transformând teatrul de vară, actualul Teatru Maghiar, într-un cinematograf — și a format echipe tehnice și actori dedicați filmului.

Sub patronajul său au lucrat regizori care aveau să devină figuri majore ale cinematografiei mondiale, precum Mihály Kertész, cunoscut ulterior la Hollywood drept Michael Curtiz, autorul celebrului Casablanca, sau Alexander Korda, viitorul fondator al industriei britanice moderne de film.

Între 1913 și începutul anilor ’20, la Cluj au fost realizate peste 60 de filme mute — melodrame, adaptări literare, producții istorice — iar orașul a devenit unul dintre cele mai active centre cinematografice din Europa Centrală. Moștenirea lui Janovics este una decisivă: a construit primul ecosistem cinematografic din regiune, a format profesioniști, a conectat producția locală la rețele internaționale și a demonstrat că filmul poate deveni o industrie culturală solidă. Practic, a pus Clujul pe harta cinematografiei europene înainte ca ideea unei industrii românești de film să fie consolidată.

Figura sa a fost evocată constant în cadrul TIFF, prin proiecții speciale prezentate sub formă de cine-concerte — precum Világrém (Din grozăviile lumii) sau A tolonc (Escortata, r. Michael Curtiz), producție realizată sub patronajul său — dar și prin lansări de carte, expoziții și proiecția documentarului Janovics Jenő, un Pathé maghiar (r. Bálint Zágoni).

Din 2026, numele lui Janovics Jenő va rămâne legat permanent de festival, prin trofeul care îi poartă numele.

Mai multe detalii despre programul TIFF.25 vor fi comunicate în perioada următoare.

Abonamentele pentru festival sunt disponibile online pe site-ul oficial TIFF.

Festivalul Internațional de Film Transilvania este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Festivalul de Film Transilvania.

Janovics Jenő (1872–1945), pionier al cinematografiei din Cluj

Florin Piersic a împlinit 90 de ani și a fost sărbătorit într-o gală impresionantă organizată la Teatrul Național din București. Marele actor a petrecut pe scenă peste trei ore, rememorând momente importante din cariera sa, glumind și cântând, în timp ce colegi și prieteni i-au adus felicitări și aprecieri pentru contribuția sa remarcabilă la teatrul și filmul românesc spune libertatea.ro.

Printre absențele notabile s-a numărat Angela Similea, alături de care Florin Piersic a trăit una dintre cele mai cunoscute povești de iubire și colaborare artistică din anii ’70–’80. Cei doi au jucat împreună în filmul „Rămășagul”, au realizat numeroase duete memorabile în emisiunile de divertisment ale Televiziunii Române și au fost parteneri de scenă în spectacole de teatru. Relația lor a fost intens comentată de presa vremii, însă actorul nu a dat curs zvonurilor.

Marius Florea Vizante, prezentatorul serii, a făcut referire la absența Angelei Similea:
„Claudiu Bleonț și-ar fi dorit foarte mult să fie prezent să rememorați din Zbor deasupra unui cuib de cuci. Angela Similea…”

Florin Piersic a reacționat cu eleganță:
„Trebuia să vină. N-au putut să vină? Noi îi iertăm.”

Evenimentul a inclus și imagini de arhivă cu momentele artistice ale celor doi, evidențiind chimia lor pe scenă și duetele de excepție din televiziune.

Un „amor nebun” între scenă și viață

Despre relația lor, Florin Piersic a declarat într-un interviu pentru Wowbiz:
„Cu Angela am fost într-un amor nebun. Luni întregi am plecat cu ea în deplasări și era imposibil să nu avem ceva, mai ales că Similea era foarte frumoasă și dorită de toți. La început ne șicanam, apoi am început să ne apropiem din ce în ce mai mult, ne mai și pipăiam, până ne-am cuplat de tot. A fost o «lipitură» în toată regula, o poveste de dragoste frumoasă, de care, acum, îmi aduc aminte cu plăcere.”

Angela Similea a mărturisit în autobiografia sa Angela – cântec și rugă:
„Florin era cu adevărat superb. Avea o frumusețe de Făt-Frumos, departe de a fi efeminat. (…) Am creat un cuplu. Pe la televizor, în turnee. Mi-amintesc că Anna Szeleş, soția lui, a suferit mult. Cel puțin în meserie. Ei doi erau frumoși, talentați, dar, când am intervenit eu, s-a întâmplat un lucru la urma urmei normal. Adică, eram doi români înalți, frumoși și celebri, eram un cuplu adevărat.”

Colaborări artistice memorabile

Pe lângă filmul „Rămășagul”, Florin Piersic și Angela Similea au realizat duete de neuitat la televiziune. În 1983, au cântat împreună piesa „Nufărul alb”, compusă de Marcel Dragomir pe versurile Teodorei Popa Mazilu, și au jucat în musicalul Corina de Edmond Deda, după „Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian. Aceste colaborări le-au consolidat statutul de cuplu emblematic al divertismentului românesc, iar chimia lor era vizibilă atât pe scenă, cât și în turneele prin țară.

Deși nu s-au căsătorit, cei doi au păstrat respectul și admirația reciprocă, iar Florin Piersic continuă să fie considerat un simbol al eleganței, al generozității și al profesionalismului pe scenă.

Gala aniversară la Teatrul Național

Gala aniversară a fost marcată de momente speciale, cu discursuri emoționante, urări și aplauze prelungi. Florin Piersic a primit felicitări de la colegi și prieteni, în timp ce publicul a urmărit imagini cu cele mai memorabile momente ale carierei sale. Absența Angelei Similea nu a umbrit însă atmosfera, iar actorul a arătat încă o dată eleganță și generozitate:
„Noi îi iertăm”, a spus Florin Piersic, referindu-se la colega sa de scenă.

Sursa: info&foto :libertatea.ro

Sursa: Facebook : Florin Piersic

Florin Piersic a împlinit marți venerabila vârstă de 90 de ani, iar momentul a fost marcat printr-o gală aniversară specială, organizată luni seară la Teatrul Național București. Evenimentul a reunit familia, colegii de breaslă și publicul care l-a urmărit și iubit de-a lungul a mai bine de șase decenii de carieră.

Una dintre sălile Teatrului Național București s-a deschis pentru a-l sărbători pe actorul care a devenit, pentru generații întregi, un simbol al teatrului și filmului românesc. Florin Piersic nu a fost doar celebrat, ci a fost, așa cum și-a obișnuit publicul, protagonistul unui adevărat spectacol.

George Ivașcu, actor:
„Florin Piersic este un spectacol, el. După cum se ştie, vedeţi, el poate să ţină sala până dimineaţa şi nu e o glumă, este o zestre, un tezaur al teatrului şi filmului românesc.”

În sală, emoția a fost dublată de admirația publicului, exprimată simplu și sincer:

„Faptul că-l iubeşte toată lumea, toată ţara, oameni de toate generaţiile, asta spune multe şi la 90 de ani.”

„A fost un adevărat spectacol şi o mare plăcere să vedem o asemenea valoare.”

Seara a fost presărată cu momente emoționante. Florin Piersic a surprins publicul urcând la pian, unde a interpretat o melodie dedicată mamei sale, un gest intim, primit cu aplauze îndelungate. Omagiile au continuat printr-un moment muzical oferit de actrița Medeea Marinescu.

Medeea Marinescu:
„Nu au putut lipsi nici scenele amuzante. O copie a lui Mărgelatu călare a adus în faţa publicului un moment nedorit de spontaneitate cabalină.”

Pe tot parcursul galei, florile și cuvintele simple au vorbit despre legătura specială dintre actor și public:

„Un om extraordinar.”
Reporter: Cum a fost să îi dăruiţi flori?
Spectator: „Un privilegiu.”
„Este o persoană extraordinară, ştie să asculte, ştie să tacă”, a spus o altă spectatoare.

O viață pentru scenă și film – scurt omagiu biografic

Născut la 27 ianuarie 1936, la Cluj-Napoca, Florin Piersic a intrat în lumea filmului în 1957, cu rolul lui Tănase din „Ciulinii Bărăganului”. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, şi-a început cariera scenică pe scena Teatrului Naţional din Capitală, în 1959, impunându-se rapid ca unul dintre cei mai promițători actori ai generației sale.

Consacrarea a venit prin cinematografie. Florin Piersic a construit, de-a lungul anilor, o filmografie emblematică: „Neamul Şoimăreştilor”, „De-aş fi… Harap Alb”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, dar mai ales seria filmelor cu haiduci – „Haiducii lui Şaptecai”, „Zestrea domniţei Ralu”, „Fraţii Jderi”. Personajele sale, completate de roluri memorabile în filme de aventură și mister precum „Drumul oaselor”, „Trandafirul galben”, „Masca de argint” sau „Colierul de turcoaze”, au devenit repere ale cinematografiei românești.

Distincțiile nu au întârziat să apară. În 1967 a primit Ordinul Meritul Cultural, în 2002 a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, iar în 2019 a primit Premiul UNITER pentru întreaga carieră. În 2011, a devenit primul român cu stea pe Aleea Piața Timpului din București.

Dincolo de roluri, Florin Piersic a rămas un povestitor unic, capabil să transforme fiecare apariție într-o întâlnire personală cu publicul. Proiecte precum „Omul cu 100 de chipuri” sau „Hoinărind printre amintiri” au consolidat această legătură rară dintre artist și spectator.

Anul 2024 a adus și încercări dificile, cu probleme medicale serioase și o perioadă lungă de recuperare. Revenirea sa în fața publicului, la 90 de ani, a avut astfel o semnificație aparte.

Florin Piersic rămâne, la această vârstă simbolică, nu doar un mare actor, ci o parte vie din memoria culturală a României. Un om care a traversat epoci și generații, păstrându-și farmecul, vocea și capacitatea rară de a emoționa. Un omagiu în aplauze pentru o viață trăită sub luminile scenei.

Gala anivesara 90 de ani Florin Piersic sursa: stirileprotv.ro

Video and info: stirileprotv.ro, Facebook : Florin Piersic