Investiție record în vestul țării: compania finlandeză Nokian Tyres ridică la Oradea cea mai mare fabrică a sa din lume, un proiect evaluat la aproximativ 650 de milioane de euro. Este una dintre cele mai mari investiții străine directe realizate în România în ultimii ani, scrie economica.net.

Uzina, construită pe o suprafață de 54 de hectare, are deja în jur de 530 de angajați, majoritatea din județul Bihor, iar planurile de dezvoltare sunt accelerate. Producția va continua să crească treptat până când unitatea va atinge capacitatea maximă de 6 milioane de anvelope anual, obiectiv prognozat pentru finalul anului 2027.

Pe lângă linia de producție, la Oradea funcționează și un centru modern de depozitare și distribuție, dedicat piețelor din Europa Centrală și Europa de Sud—un avantaj strategic pentru compania finlandeză într-un moment în care lanțurile logistice globale sunt în continuă transformare.

Deși Nokian deține fabrici și în Finlanda, și în Statele Unite, noua unitate din România este proiectată să devină cea mai mare fabrică a grupului, urmând să producă aproape 40% din volumul global al companiei.

„Fabrica noastră din România reprezintă una dintre cele mai strategice investiții pe care Nokian Tyres le-a făcut în ultimii 20 de ani. Aceasta combină tehnologii de ultimă generație, colegi extrem de calificați și operațiuni sustenabile. Ne așteptăm ca această unitate să asigure în curând peste 80% din vânzările noastre pe piața europeană și, până în 2028, să devină cea mai mare fabrică a noastră”, a declarat Paolo Pompei, Președinte și CEO Nokian Tyres.

Fabrica din SUA, inaugurată în 2020, va asigura până în 2027 aproximativ un sfert din producția globală de anvelope pentru autoturisme. Totuși, avantajele logistice, forța de muncă locală și investițiile în tehnologie fac ca România să devină centrul principal al operațiunilor europene Nokian în anii următori.

Prima anvelopa Nokian fabricata in Romania

sursa poza: oradeaindirect.ro

Cluj-Napoca continuă să investească în formarea viitorilor profesioniști din domeniul construcțiilor, iar proiectul RIVUS – cea mai amplă regenerare urbană din țară – devine un adevărat laborator în aer liber pentru tinerii interesați de acest domeniu. 30 de studenți ai Facultății de Construcții din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca și alți 30 de elevi ai Colegiului Tehnic „Anghel Saligny” au vizitat recent șantierul RIVUS, unde au descoperit etapele de dezvoltare ale proiectului și au aflat direct de la specialiști detalii tehnice aplicate.

Pentru studenții de la Inginerie Geotehnică, Inginerie Civilă și Căi Ferate, Drumuri și Poduri (CFDP), vizita a reprezentat o continuare a parteneriatului deja consolidat dintre UTCN și RIVUS. Aceștia au urmărit procesul de realizare a fundațiilor speciale, pereții mulați și pereții din piloți, conectând cunoștințele teoretice de la cursuri cu practica din teren. Pentru mulți, șantierul a devenit ocazia ideală de a vedea, în mod concret, cum ia naștere un proiect de asemenea complexitate.

La rândul lor, elevii din clasa a XI-a de la „Anghel Saligny” au avut primul contact direct cu un șantier de proporții majore, în cadrul programului „Școala Altfel”. Faptul că au putut observa în realitate structurile de rezistență studiate la ore a transformat vizita într-un moment definitoriu pentru orientarea lor profesională. „Elevii trec zilnic pe lângă șantier și sunt foarte curioși. Faptul că au văzut în practică ceea ce învață la școală i-a ajutat enorm”, a declarat prof. ing. Aurica Rotund.

Sorin Guttman, managerul de proiect, a subliniat importanța educației practice: „Colaborarea cu mediul academic este esențială pentru noi. Vizitele acestea sunt parte din angajamentul RIVUS de a contribui la formarea următoarei generații de specialiști în construcții. Pe măsură ce proiectul avansează, vom continua să deschidem noi etape pentru studiu.”

RIVUS va aduce o premieră la nivel național: acces public direct la malul Someșului printr-o grădină urbană de peste 5,2 hectare, un spațiu generos dedicat comunității. Proiectul va include cea mai mare suprafață de retail din România – peste 400 de branduri –, dar și zone ample pentru sport, educație, cinema, cultură și relaxare. RIVUS conturează astfel un nou pol urban al Clujului, unde tehnologia, sustenabilitatea și dezvoltarea comunitară se împletesc într-un mod exemplar.

Pe măsură ce proiectul avansează, RIVUS nu doar transformă o zonă esențială a orașului, ci investește în formarea generației care va modela Clujul de mâine. Entuziasmul studenților și elevilor arată că viitorul construcțiilor este pe mâini bune, iar deschiderea proiectului către mediul educațional confirmă că dezvoltarea urbană poate merge mână în mână cu educația și inovația. Clujul crește, se reinventează și pregătește, pas cu pas, o nouă etapă a orașului — una mai modernă, mai verde și mai aproape de oameni.

Descoperă mai multe despre cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România pe :www.rivus.ro și pe platformele social media: www.instagram.com/rivuscluj,www.facebook.com/rivuscluj!

Facturile la energie electrică vor crește din nou, începând cu 1 noiembrie 2025, din cauza unei taxe puțin cunoscute de consumatori: contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență. Această taxă, impusă de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), s-a triplat în doar jumătate de an, fiind aplicată automat în prețul fiecărui kilowatt consumat.

📈 O creștere de peste patru ori în 2025

Potrivit Ordinului ANRE nr. 66/2025, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 974 din 22 octombrie 2025, valoarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență crește la 0,0136 lei/kWh, fără TVA. Ordinul intră în vigoare de la 1 noiembrie 2025, iar toți operatorii economici din sectorul energiei electrice sunt obligați să aplice noua contribuție în facturile emise după această dată.

La începutul anului, contribuția era de doar 0,00333 lei/kWh, a crescut în iunie la 0,00684 lei/kWh, iar acum ajunge la 0,0136 lei/kWh — de peste patru ori mai mare decât în ianuarie 2025.

💡 Cât vor plăti românii în plus

Pentru un consumator casnic care folosește în medie 150 kWh pe lună, creșterea contribuției se traduce printr-un cost suplimentar de 1,50 – 2 lei lunar (fără TVA).
Deși suma pare mică pentru gospodării, efectul real se simte la scară mare, mai ales în rândul consumatorilor industriali, companiilor sau operatorilor economici cu un consum ridicat de energie, unde facturile pot crește cu mii de lei lunar.

🔍 Ce este contribuția pentru cogenerare

Taxa pentru cogenerarea de înaltă eficiență este un mecanism de sprijin pentru producătorii de energie care furnizează simultan electricitate și energie termică.
Scopul este reducerea pierderilor energetice și a emisiilor, prin eficientizarea centralelor care produc agent termic pentru populație, cum sunt ELCEN București, CET Oradea, CET Iași, CET Cluj sau CET Constanța.

În teorie, această contribuție ar trebui să susțină modernizarea centralelor și să încurajeze tranziția energetică. În practică, însă, ea se transformă într-o taxă ascunsă care variază trimestrial, în funcție de necesarul de finanțare al acestui mecanism.

⚙️ De ce apare taxa pe factură

Contribuția pentru cogenerare nu este percepută direct de furnizori, ci este o obligație impusă de stat tuturor consumatorilor de energie electrică, persoane fizice sau juridice.
Ea apare pe factură sub o denumire specifică — „Contribuție cogenerare înaltă eficiență” — și se aplică pentru fiecare kWh consumat, la care se adaugă TVA-ul aferent.

De fiecare dată când ANRE modifică valoarea acestei contribuții, furnizorii sunt obligați să actualizeze automat prețul final de pe facturile emise.

⚠️ Impact pe termen lung

Chiar dacă majorarea pare nesemnificativă la nivel individual, cumulată la nivel național, aceasta aduce venituri suplimentare importante pentru sistemul energetic. În același timp, însă, ea împinge în sus costurile de producție pentru companii, care le pot transfera ulterior în prețurile produselor și serviciilor.

Astfel, efectul final al taxei ar putea fi resimțit nu doar în facturile de curent, ci și în inflația generală și în costurile vieții de zi cu zi.

🧾 Concluzie

De la 1 noiembrie 2025, românii vor plăti mai mult la energia electrică nu din cauza furnizorilor, ci din cauza unei contribuții reglementate de stat, care s-a triplat în doar câteva luni.
Mecanismul de cogenerare rămâne unul necesar pentru modernizarea sistemului energetic, dar lipsa de transparență și creșterea bruscă a costurilor ridică întrebări legate de modul în care sunt gestionați banii colectați de la consumatori.