O descoperire cu potențial strategic major a fost anunțată în Munții Apuseni, în județul Arad, în zona de graniță cu Bihorul. Compania canadiană Leading Edge Materials, deținătoarea licenței de explorare pentru perimetrul polimetalic Bihor Sud, a identificat resurse semnificative de uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb și zinc, care ar putea fi exploatate comercial.

Rezultatele provin dintr-o campanie de explorare derulată în 2025, care a indicat existența unei mineralizații extinse în zona Valea Leucii – Dibarț – Avram Iancu. Datele preliminare arată o zonă mineralizată interconectată de aproximativ 6 kilometri, cu potențial ridicat pentru securitatea energetică a României și pentru lanțurile strategice europene de aprovizionare precizeara observatornews.ro.

Uraniu asociat cu sulfuri polimetalice

Cartografierea și eșantionarea au evidențiat o mineralizație complexă, dominată de oxid de uraniu asociat cu silicifiere de tip jaspis, dar și de sulfuri polimetalice de cupru, cobalt, nichel, plumb și zinc. Acestea sunt găzduite în roci silicio-carbonatice, inclusiv calcare cristaline, unde apare o mineralizație sulfurică diseminată și de tip stockwork.

„Dovezile se acumulează în favoarea unei mineralizații de mare amploare între Valea Leucii, Dibarț și Avram Iancu. Nivelurile și tonajele istorice din zonă demonstrează o perspectivă comparabilă, pe care sperăm să o valorificăm prin explorări suplimentare și atragerea de noi investiții”, a declarat Kurt Budge, CEO al Leading Edge Materials.

Importanță strategică pentru energia României

Descoperirea vine într-un moment-cheie, mai ales în contextul modernizării uzinei de procesare a uraniului de la Feldioara. Asigurarea unor surse interne de uraniu este considerată esențială pentru obiectivele României privind independența energetică.

„Istoria demonstrează contribuția anterioară a activităților miniere din zona Avram Iancu, iar potențialul există ca această regiune să producă din nou, în sprijinul unei priorități naționale”, a mai precizat Budge.

Cobaltul și nichelul, miza geopolitică a Europei

Descoperirea din Apuseni are loc într-un context geopolitic favorabil. Uniunea Europeană încearcă să reducă dependența de importurile de materii prime critice, în special din China. Cobaltul și nichelul sunt esențiale pentru bateriile vehiculelor electrice, turbinele eoliene și tehnologiile verzi.

O sursă sigură, aflată pe teritoriul UE, ar putea reprezenta un avantaj strategic major. Zăcământul din Apuseni este văzut de analiști drept o posibilă piesă-cheie în consolidarea securității energetice și industriale europene conform financiarul.ro.

Surse: observatornews.ro, financiarul.ro

Hidroelectrica, compania de stat care produce cea mai mare parte a energiei electrice din România, s-a asociat cu gigantul francez Électricité de France (EDF) pentru dezvoltarea proiectului centralei hidroelectrice Tarnița, cu investiții estimate la peste un miliard de euro, potrivit profit.ro.

Acționarii Hidroelectrica au aprobat în Adunarea Generală înființarea unei societăți mixte (Joint Venture Company – JVC) împreună cu EDF Power Solutions International, în cote egale de 50% fiecare. Această asociere va permite implementarea proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița, un proiect planificat încă din perioada comunistă.

Decizia acționarilor include aprobarea Acordului Acționarilor (Shareholders Agreement – SHA), care va defini modul de funcționare al companiei mixte și va stabili termenii și condițiile pentru dezvoltarea investiției.

Proiectul Tarnița are o putere instalată de 1.000 MW și, potrivit estimărilor din 2010, costul total depășește un miliard de euro. Hidroelectrica, controlată de Ministerul Energiei cu circa 80% din capital, a acceptat condiția EDF ca România să garanteze un ajutor de stat în perioada de operare a centralei, după ce aceasta va fi pusă în funcțiune.

Această măsură se aliniază Ordonanței de Guvern din 2014, care prevede sprijin financiar pentru proiectele CHEAP cu putere instalată mai mare de 15 MW, garantând astfel viabilitatea economică a centralei Tarnița.

Proiectul, considerat unul strategic pentru producția de energie verde și capacitatea de stocare, readuce în discuție potențialul hidroenergetic al României și colaborarea dintre companii de stat din România și Franța.

Sursa: profit.ro

Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca lansează cel mai amplu proiect de infrastructură academică și de cercetare medicală din Sud-Estul Europei. Proiectul, în valoare totală de 255 milioane de lei, presupune construirea unui centru integrat cu două corpuri conform clujcapitala,ro:

• Corp A – Centrul de simulare, training și cercetare (208 milioane lei, finanțat din sursele proprii ale universității)

• Corp B – Biblioteca universitară (47 milioane lei, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR)

Corpul A va fi dedicat dezvoltării competențelor practice ale studenților și rezidenților, prin simulări medicale, chirurgie experimentală și training în diverse specialități. Corpurile sunt conectate într-o clădire cu suprafață construită totală de 17.000 mp, din care 13.000 mp pentru Corpul A și 3.900 mp pentru Corpul B – biblioteca modernă.

Președintele UMF Cluj, profesorul coordonator al proiectului, a subliniat că centrul va include spații pentru stomatologie, chirurgie experimentală, simulare medicală, realitate virtuală, robotică și laparoscopie, precum și amfiteatre și zone de studiu pentru studenți. Etajul retras va găzdui patru amfiteatre cu 150 de locuri fiecare, iar biblioteca va avea 246 de locuri pentru lectură și studiu, inclusiv spații de relaxare și socializare.

Centrul va integra tehnologii de ultimă generație:

• simulatoare virtuale pentru chirurgie robotică, neurochirurgie și ecografie cardiacă

• manechine pentru proceduri clinice complexe

• săli de microchirurgie, laboratoare de procesare probe și aparatură imagistică avansată (micro-CT, ecograf)

• infrastructură pentru educație în urgențe, pediatrie și naștere

Contractul de proiectare și execuție a fost atribuit companiei Construcții Erbașu SA, durata totală fiind de 39 de luni. Biblioteca (Corp B) va fi finalizată până în august 2026, iar centrul de simulare (Corp A) până în august 2028. Proiectul include și măsuri de eficiență energetică și sustenabilitate, cum ar fi 214 panouri fotovoltaice și infrastructură pentru fluide medicale.

Prin acest centru, UMF Cluj consolidează formarea profesională și educația medicală la standarde internaționale, oferind studenților și rezidenților un cadru sigur, modern și complet pentru dezvoltarea competențelor practice și cercetarea medicală. Noul proiect va poziționa universitatea drept reper în regiune și va sprijini creșterea siguranței actului medical prin instruire avansată și simulări realiste.