Connect with us

Economie

UE Limitează Plățile Cash la 10.000 de Euro pentru Detectarea și Combaterea Tranzacțiilor Suspecte.

Stefan Petre

Published

on

Uniunea Europeană și statele membre au ajuns la un acord istoric, joi, limitând plățile în numerar la 10.000 de euro pe teritoriul blocului. Această mișcare are ca scop consolidarea reglementărilor privind tranzacțiile financiare în cele 27 de state membre, în încercarea de a detecta și limita tranzacțiile „dubioase”.

Diferențele majore între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește limitele plăților în numerar au fost un factor cheie în adoptarea acestui acord. În timp ce unele țări, cum ar fi Franța, au avut deja reglementări stricte privind plățile cash, altele, precum Austria sau Germania, permiteau până acum plăți nelimitate în numerar.

Această măsură face parte dintr-un amplu proiect de lege destinat îmbunătățirii combaterii finanțării terorismului, după doi ani și jumătate de negocieri. Acesta urmează să intre în vigoare în cursul acestui an, având drept obiectiv apropierea și armonizarea reglementărilor disparatate existente în UE pentru a identifica și combate tranzacțiile suspecte.

Ministrul belgian al finanțelor, Vincent Van Peteghem, a subliniat că acordul va împiedica fraudatorii, crima organizată și teroriștii să-și legitimeze profiturile prin intermediul sistemului financiar. Legislația propusă nu vizează doar plățile în numerar, ci și întărește reglementările împotriva spălării banilor și finanțării terorismului pentru bănci, agenții imobiliare și cazinouri.

Una dintre schimbările semnificative este extinderea aplicării acestor reglementări la sectorul activelor cripto, pentru a asigura o trasabilitate mai eficientă a tranzacțiilor. Măsurile vor acoperi și comerțul cu produse de lux, precum metale prețioase, bijuterii, ceasuri, dar și tranzacțiile cu mașini, avioane private și iahturi.

Un aspect interesant este și includerea cluburilor de fotbal profesioniste și a agențiilor lor în acest pachet de măsuri, cu o perioadă de tranziție de cinci ani de la intrarea în vigoare a legii, începând din 2029.

Decembrie 2023 a marcat aprobarea înființării Agenției UE împotriva spălării banilor și finanțării terorismului, denumită AMLA (Anti-Money Laundering Authority). Această agenție va avea rolul de a superviza și coordona autoritățile naționale pentru a detecta și combate mai eficient activitățile transfrontaliere suspecte.

Comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness, a salutat această inițiativă ca pe o „etapă importantă în lupta împotriva banilor murdari din UE”. Măsurile adoptate reflectă angajamentul Uniunii Europene de a consolida securitatea financiară și de a combate eficient activitățile ilicite la nivel transfrontalier.

Facebook Comments Box

Actualitate

“Suntem tratați ca niște sclavi!” Angajații multinaționalelor din Cluj cer dreptate!

Cosmin Ardelean

Published

on

“Sclavie modernă” la multinaționalele din Cluj? Un angajat dezvăluie abuzuri și salarii de mizerie la Foundever!

Mitul Clujului prosper, cu joburi bine plătite la multinaționale, se destramă! Un angajat al companiei Foundever Cluj a rupt tăcerea și a dezvăluit realitatea dură din spatele ușilor închise: salarii de mizerie, abuzuri, discriminare și promisiuni deșarte.

Andrei (nume fictiv), care a lucrat șapte luni la Foundever, a câștigat în medie 2500 de lei, plus 500-600 de lei bonusuri. În februarie, a ajuns la suma de 2560 de lei, inclusiv orele de weekend și bonusul de performanță. “Salariul minim pe economie, atât am luat. Practic, am muncit pe gratis”, a declarat Andrei.

Promisiunile de bonusuri generoase s-au dovedit a fi doar praf în ochi. “Mi-au spus că aș putea lua încă 700 de lei brut. Dar bonusurile nu țineau de mine. Clienții nemulțumiți mă abuzau, îmi dădeau ratinguri negative și pierdeam bonusul”, a explicat tânărul.

Andrei a mai dezvăluit și practici ilegale legate de orele suplimentare și pauzele dintre ture. “Am lucrat 64 de ore de weekend și am primit doar două zile libere în timpul săptămânii. Practic, 2,7 lei pe oră. Între ture trebuiau să fie 12 ore pauză, dar am plecat seara și am revenit dimineața la muncă. Nu mi-au dat niciun document oficial”, a precizat el.

Tânărul a subliniat și diferențele salariale discriminatorii dintre angajații români și cei străini. “Croații și slovacii câștigă 5000-6000 de lei. Primesc bonusuri de bun venit și chirie. Noi, românii, nimic”, a afirmat Andrei.

Un expert contabil consultat a confirmat că Foundever a încălcat legea privind pauza de 12 ore între ture. “Legea prevede clar acest lucru. Dacă s-a întâmplat, e ilegal”, a declarat acesta.

Doru Șupeală, consultant de marketing și management, a îndemnat angajații abuzați să se organizeze și să apeleze la un avocat. “Să adune probe, să discute cu colegii, să contacteze un avocat și să reclame firma la ITM sau în instanță. Să lase recenzii negative pe platforme specializate și să vorbească cu presa”, a recomandat Șupeală.

La solicitare, Foundever a transmis un comunicat în care neagă acuzațiile și susține că respectă legislația muncii și oferă salarii competitive. “Nu există diferențe salariale pe bază de naționalitate, gen sau discriminare. Orele suplimentare sunt compensate conform legii, iar pauza dintre ture este de 8 ore, conform reglementărilor pentru programele în ture. Bonusurile de performanță sunt realiste, iar 75% dintre angajați le-au primit în februarie”, se arată în comunicat.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor demara o anchetă în acest caz și dacă alți angajați ai Foundever vor avea curajul să rupă tăcerea și să dezvăluie abuzurile la care sunt supuși.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Economie

Vrei un job bine plătit? Clujul devine capitala angajărilor din România!

Cosmin Ardelean

Published

on

Clujul, aproape de un record istoric! Peste 289.000 de angajați – al doilea județ din țară după București!

Clujul continuă să fie un magnet pentru locuri de muncă, atingând un număr record de angajați! La sfârșitul lunii ianuarie 2025, județul avea 289.301 salariați, cu 2.292 mai mulți decât în decembrie 2024 și cu 5.406 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit celor mai recente date ale Direcției Județene de Statistică Cluj, acest număr plasează județul pe locul doi în România, după București, care rămâne lider cu 1,1 milioane de salariați. Clujul este urmat de Timiș (271.661 de angajați), Brașov (204.501) și Ilfov (203.077).

La polul opus, cele mai puține locuri de muncă sunt în județele Giurgiu (42.397 de angajați) și Mehedinți (47.289).

Unde lucrează clujenii?

Domeniul serviciilor domină piața muncii din Cluj, cu 202.579 de angajați, fiind devansat doar de București. Industria și construcțiile au și ele un număr considerabil de salariați, cu 83.987 de persoane active în aceste sectoare.

În toată România, la începutul anului 2025, erau înregistrați 5.779.312 salariați, iar Clujul continuă să fie unul dintre motoarele economiei naționale.

Se îndreaptă orașul spre o nouă eră economică? Ce impact va avea această creștere asupra pieței muncii și a salariilor?

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

România și Clujul, prinși în „Teoria calului mort”? Cât de des ne auto-sabotăm!

Cosmin Ardelean

Published

on

Teoria calului mort: De ce ne încăpățânăm să menținem iluzii imposibil de salvat?

Ai investit timp, bani și energie într-un proiect care nu merge? Ai rămas într-o relație toxică, sperând că lucrurile se vor schimba? Ai văzut cum autoritățile sau marile companii continuă să arunce bani în soluții care nu funcționează? Dacă da, atunci ai trăit pe pielea ta „Teoria calului mort”.

Această metaforă satirică ilustrează cât de des refuzăm să acceptăm realitatea, preferând să investim resurse în cauze pierdute în loc să schimbăm direcția. În loc să recunoaștem că „am greșit” și să renunțăm la un proiect eșuat, alegem strategii absurde, precum:

  • Schimbăm șaua unui cal mort, crezând că un mic detaliu va face diferența.
  • Organizăm ședințe pentru a găsi soluții, deși răspunsul este evident: calul e mort.
  • Ne convingem că problema este la noi, și investim în „cursuri de perfecționare” pentru ceva care nu mai poate fi reparat.
  • Comparam situația cu alte eșecuri similare, ca să ne simțim mai bine.
  • Redefinim ce înseamnă „mort”, doar pentru a putea spune că încă există speranță.

Acest fenomen apare în toate domeniile: în viața personală, în afaceri, în administrația publică și în sistemele birocratice. În loc să acceptăm realitatea și să ne orientăm către soluții reale, ne amăgim că problema se poate rezolva printr-o altă abordare, fără să schimbăm esența.

Lecția? Uneori, cea mai înțeleaptă decizie nu este să continui să lupți, ci să te oprești și să mergi mai departe. Întreabă-te: Ești călărețul unui cal mort? Dacă da, poate e timpul să cobori.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite