Rodica Maria, o călugăriță venerabilă în vârstă de 107 ani, cu o viață dedicată educației și spiritualității, a primit o onoare deosebită în recunoașterea contribuției sale remarcabile. Această distinsă călugăriță, care a servit ca directoare la Școala Primară „Maica Domnului” din Cluj-Napoca, a fost decorată cu prestigiosul Ordin al „Preasfintei Treimi”.

Rodica Maria a dedicat decenii întregi îndrumării și educării generațiilor de elevi, punându-și amprenta asupra comunității și aducând lumină în viața copiilor și a familiilor acestora. Prin devotamentul ei față de educație și valorile spirituale, a reprezentat un model de integritate, dăruire și înțelepciune pentru întreaga comunitate.

Decorarea cu Ordinul „Preasfintei Treimi” marchează nu doar recunoașterea meritorie a contribuției sale, ci și aprecierea profundă a valorilor și dedicării sale exemplare în slujba educației și spiritualității. Este o recunoaștere a unei vieți întregi consacrate binelui și luminii, o distincție care rămâne ca o amintire a impactului său profund și durabil în inimile și mințile celor pe care i-a influențat și inspirat.

La sosirea în fața „Bisericii Leproșilor”, un vechi lăcaș de cult din secolul al XIV-lea, Episcopul a fost întâmpinat cu pâine, sare și flori de către credincioasele din parohie, îmbrăcate în port popular. În timpul slujbei, cei prezenți s-au rugat pentru călugărița Rodica Maria, cea mai vârstnică soră a Congregației Maicii Domnului. La liturghie au participat și preoți din alte culte din Sighișoara, reflectând un autentic spirit ecumenic.

Episcopul, însoțit de mai multe călugărițe și preoți, au vizitat-o pe călugărița în vârstă de 107 ani și i-au înmânat distincția, exprimând prețuirea și binecuvântarea lor pentru devotamentul și dăruirea pe care le-a manifestat față de Cristos și față de Biserică, precum și pentru mărturisirea credinței creștine prin cuvânt și fapte bune.

Într-o viață dedicată educației și spiritualității, călugărița Rodica Maria a fost învățătoare la Cluj în anii de după război, servind în funcția de directoare la Școala Primară „Maica Domnului” din Cluj-Napoca. În anii 1945-1946, a îndeplinit rolul de director al școlii. Trăind în perioada prigoanei comuniste alături de alte călugărițe greco-catolice, a refuzat să renunțe la credința sa, chiar și în fața presiunilor din partea Securității de a trece la ortodoxie și de a deveni informator.

În zona Bastionului Croitorilor din Cluj-Napoca, o imagine dezolantă se întinde în fața trecătorilor: pământul și pavajul sunt presărate cu chiștoace de țigări, ambalaje de cornuri, chipsuri și sandvișuri. Această priveliște tristă și dezordonată este cu atât mai surprinzătoare cu cât această zonă este situată în apropierea unor instituții de învățământ precum liceele Şincai și Coșbuc.

Această situație nu face decât să sublinieze lipsa de responsabilitate și respect față de mediul înconjurător din partea unor indivizi. Chiștoacele aruncate la întâmplare și ambalajele lăsate la voia întâmplării nu numai că poluează aspectul vizual al zonei, dar și afectează calitatea aerului și mediul în general.

Autoritățile locale ar trebui să ia măsuri ferme pentru a combate această problemă, inclusiv prin amplasarea mai multor coșuri de gunoi în zonă și prin aplicarea unor amenzi mai aspre pentru cei care aruncă gunoaie pe stradă. Totodată, educația și conștientizarea cetățenilor cu privire la importanța menținerii curățeniei și respectului față de mediu ar trebui să fie o prioritate.

Este important ca locuitorii orașului să înțeleagă că fiecare gest de nepăsare față de mediul înconjurător are consecințe negative asupra comunității și asupra vieții noastre în ansamblu. Prin implicarea activă a autorităților și prin responsabilizarea cetățenilor, putem contribui la crearea unui mediu mai curat și mai sănătos pentru toți.

Surse foto: Andi Daiszler

La simularea examenului de bacalaureat din 2024, elevii au susținut proba la Matematică pe data de 6 martie. Opiniile acestora au fost împărțite, unii considerând că exercițiile au fost accesibile și sunt încrezători că vor obține rezultate bune, în timp ce alții au întâmpinat dificultăți. Un elev din cea de-a doua categorie a exprimat o opinie neconvențională, considerând că materiile școlare, inclusiv matematica și limba română, au o relevanță redusă în viața sa și nu sunt necesare pentru succesul și câștigurile financiare.

Conform datelor furnizate de inspectoratele școlare județene, la examenul de simulare BAC 2024, au fost prezenți 124.010 elevi, ceea ce reprezintă 85% din totalul de peste 146.000 de elevi înscriși. Totuși, câțiva elevi au fost excluși din sălile de examen după ce au încercat să copieze. Unii dintre elevii care au susținut proba au făcut declarații remarcabile.

Unul dintre aceștia a reușit să rezolve o parte din subiecte și este mulțumit de performanța sa. Cu toate acestea, el consideră că sistemul educațional acordă prea multă importanță materiilor școlare, iar cunoștințele obligatorii sunt irelevante pentru planurile sale de viitor și pentru succesul său financiar.

„Am scris şi eu totul până la subiectul 2, la subiectul trei nu am ştiut nimic. Nu cred că îmi folosește nimic, nici la română, cred că până la timpul perfect compus, până acolo, restul e useless (n.r. nefolositor). La matematică tot ce s-a ajuns până la radicali, nu are niciun sens”, a declarat tânărul.

De asemenea, elevul a afirmat că se consideră înzestrat cu aptitudini de lider și este încrezător că va avea succes în viață chiar și fără să acumuleze toate cunoștințele predate la școală. El și-a stabilit deja planuri clare pentru viitor și își dorește să urmeze o carieră în domeniul artistic sau ca influencer. Fiind ferm convins că va reuși în aceste domenii, este sigur că va avea stabilitate financiară.

„Eu sunt un om inteligent, nu sunt deştept, nu am luat informaţia din carte, m-am născut cu mintea de conducător. O să fiu conducător de firmă, artist, influencer, o să fiu ceva în viaţă 100%. Nu am nevoie de matematică, banii contează, să te distrezi. Nu vreau să lucrez pe 1.000 de euro pe lună, să nu mă mai vrea nici nevasta”, a mai spus tânărul.

Examenul simulat pentru Bacalaureat a fost un test riguros pentru elevii care s-au confruntat cu subiectele la matematică și istorie. În timp ce unii elevi s-au plâns că subiectele au fost dificile, profesorii și chiar ministrul au răspuns că pentru cei care s-au pregătit, subiectele au fost considerate simple.

“Comparabil spre un pic mai provocator, şi mi se pare foarte bine. Pe ceea ce înseamnă nota 5, 6, 7, 7.50 de copil care învaţă onest, corect, care nu aruncă tone de bani pe meditaţii, care nu îşi iau rostul. Ministerul Educaţiei nu a început să facă mai dificile, ci subiecte corecte“, spune Marian Staş.

“Nu cred că putem să ne uităm la simulari ca fiind prea grele sau prea uşoare. Ele sunt un exerciţiu, tocmai pentru a da posibilitatea elevilor să recapituleze”, a declarat Ligia Deca, Ministrul Educaţiei.