România se confruntă cu o realitate îngrijorătoare în ceea ce privește nivelul de participare în educație la vârsta finalizării învățământului obligatoriu. Cu o cifră alarmantă de doar 81%, țara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în acest domeniu, conform unui studiu recent publicat de organizația Salvați copiii.
Potrivit raportului, un copil din cinci nu reușește să finalizeze școala la timp. Problemele identificate includ neparticiparea școlară crescută, accesul discriminatoriu la servicii de sănătate echitabile, precaritatea bunăstării emoționale, abuzul sexual și un decalaj semnificativ între mediul urban și cel rural.
Sociologul Gelu Duminică atrage atenția asupra segregării majore existente în sistemul educațional românesc. El subliniază că există zone de marginalitate și marginalizare, cum ar fi mediul rural, comunitățile de romi și anumite comunități urbane, care sunt complet ignorate de sistemul de învățământ. Duminică evidențiază că educația în România este centrată pe sistem, nu pe copil, iar calitatea educației lipsește cu desăvârșire.
Cu un nivel îngrijorător de analfabetism funcțional prezent în țară de mai multe generații, sociologul adaugă că peste 40% din populația școlară actuală este analfabetă funcțional, iar doar 2% din tinerii proveniți din mediul rural dezavantajat reușesc să finalizeze studiile universitare.
Gelu Duminică critică abordarea sistematică a problemei, menționând că de-a lungul istoriei, România a avut o preocupare constantă pentru aspectele imediate, cum ar fi creșterea salariilor cadrelor didactice, fără a investi în mod semnificativ în îmbunătățirea sistemului educațional.
În ceea ce privește depolitizarea sistemului educațional, sociologul menționează dificultatea acestei schimbări, subliniind importanța unui sistem educațional de calitate și performant pentru construirea unei societăți mai bune.
Directorul World Vision România, Mihaela Nabăr, accentuează legătura strânsă dintre sărăcie și nivelul scăzut de educație. Conform datelor Eurostat, 85% dintre copiii din familii cu educație precară se confruntă cu deprivări materiale. Nabăr subliniază că sărăcia și nivelul scăzut de educație se transmit din generație în generație, iar soluții integrate sunt necesare pentru a combate această problemă sistemică.
În concluzie, situația educației în România rămâne una îngrijorătoare, cu multiple provocări și lipsuri ce necesită o abordare integrată și investiții semnificative pentru a asigura un viitor mai bun pentru generațiile viitoare.