Noaptea de Revelion este noaptea în care se trece în noul an, dar termenul semnifică şi petrecerea din acest moment devenit festiv.
Cuvântul este împrumutat din limba franceză, de la „réveiller”, care înseamnă „a se trezi”, „a fi treaz”. De aici provine termenul „Revellion” care înseamnă o masă luată noaptea târziu.
La început, acest cuvânt era folosit pentru masa care avea loc în noaptea de Crăciun. Cu timpul, cuvântul „revelion” a ajuns să fie folosit pentru orice masă luată noaptea târziu.
Cuvântul „revelion” pătrunde în vocabularul românesc în secolul XIX lea, în mediul boieresc, care luase cunoştinţă de acesta prin trimiterea copiilor la studii în străinătate, în vestul Europei. În dicţionarul de neologisme al paharnicului Constantin Stamati, apărut la Iaşi, în 1851, prin „revelion” se înţelegea „cina după bal, mai ales la Anul Nou”, deci nu numai la sfârşitul anului civil.
Abia la sfârşitul secolului al XIX-lea încep să se organizeze în România revelioane de către familiile boiereşti sau burgheze cosmopolite. Acest obicei vestic era necunoscut în mediul rural. Aici erau respectate obiceiurile populare şi sărbătorile religioase. Odată cu instaurarea comunismului s-au deschis porţile Revelioanelor în cantine muncitoreşti şi cămine culturale, relatează Mediafax.
Astăzi, cuvântul „revelion” desemnează petrecerea care are loc în noaptea de 31 decembrie, la trecerea dintre ani şi este sărbătorit pe tot teritoriul ţării noastre cu mese îmbelşugate, dans şi muzică.
Source link