Connect with us

Eveniment

DEER investește pest 600 mil. lei în 2023. Mihaela Suciu, director general: „Sunt puțini la nivelul DEER” / „Aducem lumina în casele românilor”

Stefania Heinz

Published

on

DEER investește pest 600 mil. lei în 2023. Mihaela Suciu, director general: „Sunt puțini la nivelul DEER” / „Aducem lumina în casele românilor”

Director General Distribuție Energie Electrică România (DEER), Mihaela Suciu a vorbit la ZIUA LIVE despre investițiile realizate de companie anul trecut și despre planurile pentru 2023.
Mihaela Rodica Suciu, Director General Distribuție Energie Electrică România a fost invitată în emisiunea ZIUA LIVE unde a abordat mai multe aspecte ce țin de compania pe care o conduce, printre care și investițiile DEER.

„Ca să nu fie o confuzie. Noi facem parte din grupul Electrica. DEER este o societate care face parte din grupul Electrica. Foarte multă lume ne confundă. Nu suntem Electrica Furnizare, suntem distribuitorii de energie și ne apropiem cu pași repezi de 4 milioane de utilizatori finali (actualmente peste 3.8 mil.), adică patru milioane de locuri de consum din România depind de Distribuție Energie Electrică România. Noi aducem lumina în casele românilor” a explicat Mihaela Rodica Suciu, Director General DEER, la emisiunea ZIUA LIVE.

DEER (Distribuție Energie Electrică România) este cel mai mare operator de distribuție din țară. Cu o arie de acoperire de 18 județe, adică 40,7% din suprafața României, compania are peste 200.000 de km de rețele care distribuie energia electrică, 450 de stații de transformare de înaltă și medie tensiune și peste 33.000 de posturi de tranformare.

Principalele investiții DEER în 2022. Peste 500 mil. lei 
Directorul General DEER a vorbit în emisiunea ZIUA LIVE despre principalele investiții realizate de companie anul trecut.

„Avem în fiecare an un program destul de mare de investiții. În 2022, programul de investiții a fost de peste 500 milioane lei. Extinderile de rețea se fac pe Ordinul 36 și sunt la latitudinea atât a UAT-urilor (primăriilor), cât și a grupurilor de utilizatori. În permanență ne extindem rețeaua și ne modernizăm. Doar că pentru 18 județe, 500 mil. lei sunt bani puțini. Tariful de distribuție despre care vorbeam este aprobat de către ANRE și conține toate invesițiile. Noi ne recuperăm banii investiți din tariful de distribuție. Ca să înțeleagă toată lumea. Branșamentele gratuite, modernizările sunt făcute pe banii din tariful de distribuție pe care fiecare utilizator îl are în factură. Banii de investiții menționați nu sunt foarte mulți la nivelul DEER, și atunci, pentru a nu pune presiune mare pe utilizatorul final, noi am încercat și facem în continuare eforturi pentru a atrage finanțare europeană. Realizarea programului de investiții a fost în procent de peste 99%”, a spus directorul general DEER.

Aceasta a vorbit și despte proiectele pe fonduri europene din cadrul DEER.

„Noi avem astăzi, în implementare prin POIM (Programul Operațional de Infrastructură Mare), proiecte de peste 50 de milioane de euro, cu finalitate la sfârșitul acestui an. În 31.12.2023 închidem cinci proiecte plus încă patru derivate pe acest program, dar nu sunt suficiente. Referitor la aceste proiecte, aici este vorba și despre o stație nouă în județul Maramureș, stația Leordina, modernizări de rețele în Oradea, cartierul Rogerius, la fel și în Târgu Mureș, Codlea, Ghimbav și cartierul Țiglina din Galați. Echipa de proiectare lucrează zi-lumină pentru a putea depune proiecte pe fondul de modernizare. Până astăzi am depus deja 12 astfel de proiecte. Pentru 5 avem deja semnate contractele de finanțare – peste 60 mil. euro și depunem în continuare. E o cursă contra cronometru. Suntem conștienți că Fondul pentru Modernizare, oricât ar fi de mare, este limitat. Există o axă pe care suntem eligibili distribuitorii. Ținta noastră este de peste 300 mil. euro doar pe Fondul de Modernizare. Avem depuse și prin PNRR (Programul Național de Redresare și Reziliență), 18 mil. este valoare proicetelor, dar deocamndată, aici nu avem rezultatul”, a mai detaliat Mihaela Suciu. 

Mihaela Suciu ne-a relatat cum este să conduci o companie cu peste 6.500 de angajați.

„Este o provocare pentru oricine. Mie îmi place. Eu mă duc cu drag în fiecare zi la serviciu. Asta fac. Este frumos, dar este greu. Am avut neșansa să preiau mandatul în cel mai greu an din domeniu: 2022. A fost anul în care nu am avut cash flow. Băncile și-au redus expunerea pe zona de energie. Dacă în urmă cu 3-4 ani, consturile pentru CPT (Consumul Propriu Tehnologic) erau cam la 30% din cheltuielile totale ale companiei, în 2022 au ajuns la 80%. Mulți distribuitori și-au redus investițiile. Și noi ne-am relaxat investițiile. Am încercat să decalăm spre 2023. Abia la 30.06.2023 s-a încheiat, de fapt, programul de investiții pentru 2022. Acel procent de peste 99%. Asta pentru că efectiv nu aveam bani. A fost o luptă în întreaga piață. Cu băncile, cu executanții, care aveau nevoie de bani ca să ne execute lucrările și cu furnizorii.

Creșterea capacității de distribuție este scopul acestor investiții. Apar noi consumatori, precum și necesitatea să avem putere suficent de mare ca să utem să-i alimentăm pe toți. Avem nevoie de digitalizare. În același timp trebuie să ținem pasul cu piața.

„Problema prosumatorilor”: În trecut, rețelele noastre nu au fost gândite pentru aceștia
„În domeniul nostru, pașii spre digitalizare au fost și mai mari pentru că au apărut «problema prosumatorilor». Aceștia sunt utilizatorii care aleg să producă energie pentru consumul prorpiu și implicit excesul de energie se dă în rețeaua de distribuție. Rețelele noastre de distribuție nu au fost gândite pentru așa ceva. Înainte de 2000 când au fost gândite 80% din rețele, au fost doar ca o rețea pur și simplu de sisteme de distribuție, nu de rețele de distribuție. Și aici se fac investiții în permanență. În zonele unde există solicitări pentru mai mulți prosumatori, este nevoie de creșterea capacității. Facem asta în permanență. În momentul în care dăm un aviz tehnic de racordare și nu avem capacitatea suficentă pentru injecție, e clar că trebuie să facem modernizare. Extinderile de rețele se fac tot în programul de investiții. Este cota de cofinanțare. Aici se calculează un indice de eficiență, iar în funcție de acesta, cota este de la 50% până la 100%.

În 2021 ANRE a permis racordarea tuturor utilizatorilor gratuit prin Ordinele 17 și 18 pentru utilizatorii casnici și non casnici, până la 2.500 de metri de rețelele noastre de distribuție. A fost o avalanșă. 2021 a fost cumplit de greu din cauza racordărilor. Lumea ar trebui să înțeleagă faptul că nu există gratuitate în sensul propriu al cuvântului. Costul e recuperat în tariful pe care îl plătește utilizatorul final. 2021 a fost anul problemă pentru că nu aveam contoare, BMP-uri, presiunea era fantastic de mare. În 2022 s-a schimbat. Legislația s-a modificat, gratuitatea există doar pentru utilizatorii casnici și în limitele unui branșament mediu. Anul trecut au început să vină prosumatorii”, a mai explicat directorul general DEER.

Aceasta afirmă că există o lipsă de informații în ceea ce privește prosumatorii.

„Am venit în sprijinul prosumatorilor astfel încât să nu existe o bâjbâială generală. Lumea venea la noi pentru informații. Colegii prinși în diferite alte proiecte nu aveau timp să facă asta. Atunci am venit în sprijinul lor și am pus o documentație specifică despre «Cum să devii prosumator?». Informațiile pentru orice utilizator pot fi găsite pe site-ul DEER. Pe site-ul ANRE sunt toate firmele atestate care știu pașii deja”, mai spune Mihaela Suciu.

Investiții de peste 600 mil. lei la DEER în 2023
Mihaela Suciu a vorbit la emisiunea ZIUA LIVE și despre cum arată investițiile în acest an pentru DEER și ce înseamnă pentru companie faptul că ANRE decis în 2023 o creștere a tarifeor de distribuție.

„Creșterea tarifelor de distribuție ne dă voie să gândim programe de distribuție mai ambițioase. Pentru noi a fost un lucru normal natural. Nu avem cele mai mari prețuri din zona distirbuției de energie și nu am reușit încă să convingem ANRE să avem un tarif unic. Tarifele ne-au ajutat să gândim un program ambițios. Anul acesta programul de investiții este de peste 600 milioane. Majorarea tarifelor ne-a dat voie să facem mult mai multe investiții pentru că asta este dorința noastră dar și a utilizatorilor finali. La stadiul în care se află rețelele și la necesitatea creșterii capacității de distribuție, nici 600 de milioane nu sunt suficiente.

Mă întâlnesc des cu primarii, care au nevoie de modernizări, creșterea capacității de distibuție și mulți nu sunt confortabili cu sumele pe care le avem cuprinse în plan. Toată lumea trebuie să înțeleagă că un program de investiții mai mare implică un tarif de distribuție mai mare. Încercăm să fim balanța între un tarif de distribuție decent pentru utilizatorul final și un program de investiții care să le acopere necesitățile” a explicat aceasta.

Mihaela Suciu a mai afirmat că la finalul anului 2023, DEER va ajunge la peste 95% grad de realizare a planului de investiții și că sunt analizate săptămânal toate riscurile care apar în cazul proiectelor.

Șefa DEER a vorbit și despre deficitul forței de muncă în acest domeniu și în companie.

„Puterea este reprezentată de oameni, de specialiști dedicați. Îi avem doar că este nevoie de mult mai mulți. Avem o problemă cu faptul că nu găsim în piață specialiști. Dar susținem de 5 ani învățământul dual pentru elevii de liceu, inclusiv la Cluj. Avem programe de internship. De anul acest acordăm burse studenților din anii terminali. Încercăm pe toate căile să atragem specialiști. Anul trecut a fost pentru prima dată când DEER a angajat 50 de absolvenți de învățământ dual care încă mai sunt printre noi. Vrem să le oferim condiții chiar dacă la Cluj-Napoca nu suntem cei mai atrăgători din piață precum e zona IT. Marea mea surpriză a fost să văd că și la sucursala Cluj avem o echipă foarte tânără. Sunt copii care vor să învețe. Deciziile care se iau la noi la DEER, la Cluj afectează 4 milioane de utilizatori”, a mai spus Mihaela Suciu.

Provocări DEER în 2023 / Problema furtului de curent
„Cea mai mare provocare nu este realizarea planului de investiții, deoarece avem profesioniști. Am ajuns la concluzia că noi chiar suntem cei mai buni din țară. Suntem modești și nu spunem asta, dar dacă ne uităm în spate la echipă, asta este concluzia. Avem proiecte cu finanțare europeană, dar în paralel avem proicete de care acestea depind. Dacă noi nu respectăm graficul de execuție al unui proiect, atunci riscăm în proiectele cu finanțare europeană. Următoarea este să avem cât mai multe proiecte pe Fondul de Modernizare depuse până în noiembrie. Aici ne-am propus 300 mil. de euro și suntem la 100. Până atunci trebuie să ajungem. Apropo de zona metropolitană Cluj. Avem depus deja pe acest fond o stație în Someșeni. Pentru că s-a dezvoltat excesiv Clujul acolo și în zona Apahida. Colegilor din zona de proiectare le-am dat un termen până în noiembrie. Suntem contratimp”, ne-a mai relatat Mihela Suciu.

Directorul DEER a vorbit în direct la ZIUA LIVE și despre furtul de curent și despre faptul că a crescut numărul acestor cazuri.

„Avem o problemă reală cu furturile din rețele. În ultima perioadă 2022-2023 s-au înmulțit situațiile în care constatăm că utilizatorii apelează la anumite metode neconvenționale. Devin mai specialiști decât specialiștii în sine. Nu le-aș recomanda să aibă asta în vedere nici prin subteran. Noi chiar avem si metode de identificare subterană pentru rețelele unde este verificată contorizarea”, a mei precizat Mihaela Rodica Suciu. Directorul General Distribuție Energie Electrică România (DEER).

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom