Denumirea majorităţii străzilor din Cluj s-a schimbat de mai multe ori de a lungul secolului XX, fiecare regim politic încercând să-şi pună amprenta asupra oraşului şi prin modificarea numelor străzilor.
Perioada interbelică
Dupa Unirea din 1 Decembrie1918, străzile Clujului au primit nume româneşti. Marile artere ale oraşului şi străzile centrale au fost denumite după personalităţi sau simboluri ale luptei pentru unitate a românilor: Calea Regele Ferdinand, Regina Maria – azi, B-dul. Eroilor, Bob (Episcop Ioan Bob), Ioan Raţiu, Iuliu Maniu, Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Timotei Cipariu, Gheorghe Sion – azi Piaţa Lucian Blaga, Nicolae Bălcescu, Ion Maiorescu – azi, Nicolae Cristea, Vasile Stroescu – azi, Albert Einstein, Cuza Vodă, Avram Iancu, Papiu Ilarian – azi, Croitorilor, Nicolae Corcheş – azi, Fortăreţei, General Drăgălina, George Bariţiu, Gheorghe Lazăr (fosta stradă Lázár – după numele unei familii de nobili maghiari), Andrei Mureşanu; Piaţa Unirii, Memorandumului, Legiunea Ardeleană – azi, Petöfi Sandor, Calea Victoriei – azi, B-dul. 21 Decembrie 1989, Regimentul 83 Infanterie – azi, Piteşti, sau a originii daco-romane: Calea Traian, Romei – azi, 13 septembrie , Romulus – azi, Henri Barbusse, Remus – azi Cibinului, Dacia, Decebal.
În cazul străzilor lăturalnice sau periferice, de cele mai multe ori s-au tradus denumirile maghiare, mai ales când acestea localizau străzile: Piaţa Abator (Közvágóhid-tér ), Dubălarilor (Timár sor), Pietroasă (Kövespad-utca), Berăriei (Sörgyár utca), Bisericii Ortodoxe (Görögtemplom utca.), Brutarilor (Sütö utca), Din dos (Felső Zug utca), Băii (Fürdő utca), Căii Ferate (Vasút utca), Câmpului (Mező utca), Grădinilor (Házsongárdi-körut), Cotită (Forduló utca.,), Teatrului – azi, Em. de Martonne, unde s-a aflat prima clădire a teatrului (Szinház utca), Cărămidarilor (Téglás utca.), Aprinjoarelor – azi, Fabricii de Chibrituri (Gyufagyár utca.), Fabricii de zahăr (Cukorgyári-út.), Fierului (Vas utca), Gării (Állomás-utca.), Părăului(Árók utca), Bisericei (Templom utca), Minoriţilor (Minorita-utca), Muzeului (Múzeum-utca), Strada Nouă (Új-utca), Măcelarilor (Mészáros-utca), Laterală (Oldal ut.), Livezii (Berek-utca), Locomotivei (Mozdony-utca), Lutoasă (Agyagdomb-utca), Magaziei (Raktár-utca), Aventurioasă (Kalandos utca), Ospătăriei (Fogadó-utca), Piaţa Târgul de Vite (Állatvásártér), Păstorului (Pásztor-utca), Piezişă (Hegyvölgy-utca), Sub Deal (Hegyalatti út), Maşiniştilor (Gépész-utca), Săpătorilor (Kapás-utca), Scărilor (Lépcső-utca), Albinei – devenită în 1933 Septimiu Albini ( Méhes utca), Steluţei (Csillag utca), Strâmbă (Görbe-utca), Măloasă (Kőmálalja-utca), Tăietura Turcului (Törökvágási utca.), Universităţii ( Egyetem utca), Franciscanilor (Ferenczrendiek-utca), Zorilor (Hajnal-utca).
În 1933, numele câtorva străzi din Cluj se modifică, cele mai importante schimbări fiind: Calea Dorobanţilor împreună cu Şoseaua Someşeni – azi, Aurel Vlaicu va purta numele Calea Regelui Carol al II-lea, strada Tunarilor – azi, General Traian Moşoiu devine Vasile Goldiş, strada Minoriţilor – azi, Hermann Oberth devine Gheorghe Dima, iar strada Minerva – azi, Arany Janos devine Octavian Goga.
Perioada celui de al II-lea Război Mondial
După Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, străzile Clujului vor reprimi denumirile maghiare de dinainite de 1918. Marile bulevarde vor fi numite după personalităţile emblemă ale ideologiei fasciste: Horty Miklos – strada Horea de azi, Mussolini – Calea Moţilor şi Hitler – Piaţa Avram Iancu.
Perioada comunistă
După al doilea război în România începe perioada comunistă sub influenţă sovietică, ceea ce se va reflecta în numele străzilor mari sau centrale: Armata Roşie – partea dinspre Mărăşti a B-dului 21 Decembrie, Vladimir Molotov – azi B-dul Eroilor, Piaţa Malinovski – azi Piaţa Avram Iancu, 23 August – azi Ion I.C. Brătianu, Karl Marx – azi Decebal, 6 Martie – azi Iuliu Maniu, Stalingrad – azi Cetăţii. Majoritatea străzilor, însă revin la denumirile anterioare războiului, dar unele îşi păstreză până în 1964 denumirea din timpul războiului: Kossuth – partea centrală a B-dului 21 Decembrie, Mikes Kelemen – azi Croitorilor, Székely Mózes – azi Iuliu Coroianu, Csaba – azi Patriciu Barbu, Tóthfalusi Kis Miklós – azi Rubin Patiţia, Maialului (în maghiară Majális ut.) – azi Republicii, Apáczai Csere János – azi Argeş.
În 1964, ca urmare a desprinderii de sub influenţa sovietică are loc o nouă modificare a denumirii strazilor. Piaţa Malinovski devine Piaţa Victoriei, Bulevardul V. Molotov devine Dr. Petru Groza, strada Puşkin îşi reia vechea denumire de Universităţii, iar Bulevardul Kossuth împreună cu Armata Roşie formează acum Bulevardul Lenin.
Bulevardul Regele Mihai I – azi Memorandumului se va numi din 1948, după abdicarea regelui, Bulevardul 30 Decembrie, iar strada Maialului devine strada Republicii, din 1964, în perioada interbelică numindu-se Regală.
Perioada post comunistă
După revoluţia din Decembrie 1989, pentru a sublinia dorinţa de reînnodare a legăturii cu trecutul democratic, s-a revenit la multe din denumirile perioadei interbelice: Bulevardul Regele Ferdinand, Calea Dorobanţilor, Memorandumului, Gen. Eremia Grigorescu, Decebal, Bucureşti, Ion I.C.Brătianu, Iuliu Maniu, Piaţa Unirii.
În amintirea celor ce au murit în 21 Decembrie 1989, la Librăria Universităţii, Bulevardul Petru Groza s-a numit B-dul Eroilor, iar Bulevardul Lenin a devenit Bulevardul 21 Decembrie.
În ultimii ani se observă o creştere a numărului străzilor care poartă numele unor personalităţi clujene: Alexandru Borza (botanist, 1887-1971), Al. Vaida Voevod (om politic, 1872-1950), C-tin Daicoviciu (istoric, 1898-1973), David Prodan (istoric, 1902-1992), Emil Isac (scriitor, 1886-1954), Iuliu Haţeganu (medic, 1885-1959), Iuliu Moldovan (medic, 1882-1966), Lucian Blaga (poet, filozof-1895-1961 ), Octavian Goga (poet, om politic, 1881-1938), Romulus Vuia (etnograf, muzeograf, 1887-1963), Sextil Puşcariu (lingvist, filolog, 1877-1948), Sigismund Toduţă (compozitor, muzicolog- 1908-1991), Ştefan Ludwig Roth (preot, om politic, 1796-1849), Victor Deleu (primar, 1876-1940), etc. Astfel, numele acestor personalităţi remarcabile au devenit locuri comune pentru memoria şi conştiinţa locală.
Aruncând o privire pe hărţile oraşului din diferiţi ani, spiritul acelor vremuri iese în evidenţă cu pregnanţă, dându-ne o imagine a ceea ce este peren şi efemer în viaţa comunităţii. Semnificatinv, una dintre foarte puţinele străzi care nu şi-a schimbat numele este strada Donath (Dónát), numită astfel după legendarul cioban „care a salvat Clujul de turci”.
Sursă @ https://www.bjc.ro/…/Denumirea_str%C4%83zilor_din_Cluj…
Bibliografie
1. Călăuza Clujului / Orosz, Francisc .- Cluj : Tipografia „Concordia”, 1933
2. Călăuza oraşului Cluj : Partea I-a / Borteş, Petru .- Cluj : Tipografia Naţională, 1937
3. Cluj-Napoca : ghid / Buta, Iuliu .- Bucureşti : Sport Turism, 1989
4. Clujul / Pascu, Ştefan .- Cluj : [s.n.], 1957
5. Koloszvár: helynév – és településtörténeti adattár / Asztalos Lajos .- Kolozvar : Polis, 2004 .- ISBN 973 8341 442
6. http://www.cluj4all.com/navigator
Source link