Connect with us

Eveniment

Deputaţii au adoptat un proiect prin care este înfiinţată Garda Forestieră Naţională, prin reorganizarea actualelor Gărzi forestiere

Stefania Heinz

Published

on

Deputaţii au adoptat un proiect prin care este înfiinţată Garda Forestieră Naţională, prin reorganizarea actualelor Gărzi forestiere

Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, un proiect de lege care aprobă ordonanţa de urgenţă a Guvernului 77/2021, prin care este înfiinţată Garda Forestieră Naţională, prin reorganizarea actualelor Gărzi forestiere, în funcţie de principalele atribuţii ale acestora, respectiv, controlul regimului silvic şi cinegetic şi activităţile de avizare şi implementare.
„Art. 1. – (1) Se înfiinţează Garda Forestieră Naţională, instituţie publică care funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură.

(2) Garda Forestieră Naţională are în subordine Gărzile forestiere, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care sunt instituţii publice cu personalitate juridică.

(3) Organizarea, funcţionarea şi repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Naţională şi Gărzile forestiere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”, conform iniţiativei legislative adoptate de către deputaţi.

„Art. 2. – (1) Garda Forestieră Naţională are sediul în municipiul Bucureşti. (2) Garda Forestieră Naţională elaborează strategia naţională de formare profesională continuă pentru personalul din silvicultură, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură”, mai indică sursa citată.

 
 

Patrimoniul Gărzii Forestiere Naţionale se constituie pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (11) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a protocolului de predare-preluare încheiat între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Naţională în termen de maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului.

„(2) Protocolul de predare-preluare prevăzut la alin. (1) va cuprinde şi creditele bugetare şi execuţia bugetară pe anul 2023 aferente gărzilor forestiere şi Gărzii Forestiere Naţionale.

(3) Până la data semnării protocolului de predare-preluare prevăzut la alin.(1), echipamentele, autoturismele, bunurile şi serviciile, necesare Gărzii Forestiere Naţionale, se achiziţionează de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi se pun la dispoziţia acesteia cu titlu gratuit.

(4) Până la data semnării protocolului de predare-preluare prevăzut la alin.(1), finanţarea cheltuielilor de personal şi a altor cheltuieli ale Gărzii Forestiere Naţionale, se asigură din bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

(5) Deschiderile de credite bugetare aferente cheltuielilor prevăzute la alin.(4) se efectuează de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Cererile pentru deschiderea de credite bugetare se semnează de către ordonatorul principal de credite al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, conform specimenelor de semnături transmise în acest scop Ministerului Finanţelor.

(6) În limita creditelor bugetare deschise în condiţiile alin. (5) se efectuează plăţi de către compartimentul financiar-contabil al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

(7) Creditele bugetare deschise şi execuţia bugetară aferentă cheltuielilor prevăzute la alin. 4) se transferă din contabilitatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în contabilitatea Gărzii Forestiere Naţionale pe baza protocolului de predare-preluare prevăzut la alin.(1)”, mai indică proiectul de lege. 

Conducerea Gărzii Forestiere Naţionale este asigurată de un inspector general cu rang de secretar de stat, numit la propunerea conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Inspectorul general este ajutat în activitatea sa de un inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, precum şi de un secretar general, numiţi în condiţiile legii.

Inspectorul general are calitatea de ordonator secundar de credite, în condiţiile legii.

Conducerea fiecăreia dintre Gărzile forestiere, prevăzute în anexă, este asigurată de un inspector-şef, funcţionar public de conducere, care are calitatea de ordonator terţiar de credite.

Conform sursei menţionate, principalele atribuţii ale Gărzii Forestiere Naţionale sunt următoarele:

a) coordonează activitatea Gărzilor forestiere;

b) avizează propunerile de acte normative emise de Gărzile forestiere;

c) controlează aplicarea regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;

d) controlează aplicarea regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional;

e) controlează trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;

f) realizează sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic.

(2) Principalele atribuţii ale Gărzilor forestiere sunt următoarele:

a) implementează, monitorizează şi controlează aplicarea regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;

b) monitorizează, implementează şi controlează aplicarea regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional;

c) monitorizează şi controlează trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;

d) elaborează rapoarte operative şi le transmite către Garda Forestieră Naţională în vederea realizării de sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic.

Numărul maxim de posturi pentru Garda Forestieră Naţională şi instituţiile din subordine este de 1.007, din care:

a) Garda Forestieră Naţională, 85 de posturi, din care 47 de posturi pentru personalul cu pregătire în domeniul silvicultură şi 38 de posturi pentru persoane cu atribuţii auxiliare domeniului; 

b) Gărzile forestiere, 922 de posturi, din care minimum 85% de posturi pentru personalul cu pregătire în domeniul silvicultură şi restul posturilor pentru persoane cu atribuţii auxiliare domeniului, respectiv juridic, economic, resurse umane, achiziţii, investiţii, administrativ, comunicare, IT şi audit.

„Consumul normat de carburanţi este de 500 litri/ lună/autoturism sau autoutilitară. Nu se consideră depăşiri la consumul normat la mijloacele de transport consumul care la nivelul anului se încadrează în limita carburantului normat în raport cu numărul total de mijloace de transport aprobat pentru Garda Forestieră Naţională şi instituţiile din subordinea acesteia, după caz. Numărul mijloacelor de transport necesar realizării atribuţiilor Gărzii Forestiere Naţionale şi instituţiilor din subordinea acesteia este de 250”, potrivit proiectului legislativ.

Personalul gărzilor poartă în timpul serviciului uniformă, însemne distinctive, ecusoane, care se atribuie gratuit.

„Identificarea însemnelor distinctive şi modelul ecusoanelor şi uniformelor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, la propunerea inspectorului general al Gărzii Forestiere Naţionale. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul prevăzut la alin. (1) este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi beneficiază de protecţie, potrivit legii”, mai arată sursa amintită.

De asemenea, gărzile forestiere sunt autorizate să deţină arme de vânătoare şi muniţia aferentă acestora, în condiţiile legii, pentru folosirea acestora de către personalul tehnic de specialitate în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

„Pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2021 privind înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale, cu completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin prezenta lege, efectuarea modificărilor în execuţia bugetului de stat pentru anul 2023 se face de către ordonatorul principal de credite pe baza instrucţiunilor elaborate de către Ministerul Finanţelor în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, mai arată iniţiativa legislativă. 

Camera Deputaţilor a adoptat decizional proiectul de lege şi astfel legea merge la promulgare.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom