Connect with us

Eveniment

Din seria tradițiilor clujene: străvechiul ritual „boul înstruțat”, practicat în ziua de Rusalii

Stefania Heinz

Published

on

Din seria tradițiilor clujene: străvechiul ritual „boul înstruțat”, practicat în ziua de Rusalii

De Rusalii, în satele din Transilvania are loc și în zilele noastre străvechiul ritual numit „boul înstruțat” sau „boul împănat”.
Potrivit CJCPCT Cluj, tradiția este o reminiscență a unor credințe străvechi, care puneau în centrul universului lor diferite spirite sau creaturi mitice, care aveau o influență asupra naturii și asupra vieții de zi cu zi.

Ritualurile erau strâns legate de natură, care este dătătoare de viață și care are puterea de a da roade bogate și de a asigura belșugul unei comunități, sau, dimpotrivă, care are puterea de a aduce foametea datorită roadelor slabe, obținute în urma recoltelor. Astfel, pentru a influența natura, comunitățile tradiționale puneau în practică anumite ritualuri care aveau tocmai acest rol.

Ritualul „boul înstruțat” era, printre altele, o sărbătoare închinată celui mai harnic gospodar din sat. Se știe că în vechime, prezența boilor într-o gospodărie asigura bunăstare, deoarece aceste animale erau folosite la toate muncile câmpului și de aceea boul era „fala țăranilor”. Așa că cine avea boi se considera om de frunte în sat și, ca atare, se aștepta să fie respectat de ceilalți.

Se îndătina ca în ajunul sărbătorii de Rusalii, feciorii să aleagă un bou pe care-l lăsau liber să pască pe câmp până dimineață. Apoi, în zori, îl purificau cu „apă neîncepută”, îi puneau la gât cunună de flori de câmp și spice, împletită de fete, clopoței în coarne, după care fetele îl „îmbrăcau” cu ștergare, fețe de masă și brâie. Îndrumat de un conducător al cetei feciorilor, alaiul ducea „boul înstruțat” din gospodărie în gospodărie, „ca un colindat al împlinirii roadelor și al cununiei soarelui, aflat acum la apogeu”, după cum decodifică etnologul Ion Ghinoiu una dintre semnificațiile acestui ritual.

Întregul alai era stropit cu „apă neîncepută” și cu boabe de grâu, ca o invocare a ploilor, a roadelor și a prosperității. Feciorii primeau diverse daruri, ouă, colaci și alte bunătăți, mai nou țuică, urmând ca, pe înserat, după ce se termina umblatul prin sat, să cheme ceterași si să organizeze o petrecere a tinerilor.

Acest obicei se mai întâlnește și astăzi în satele de pe Valea Someșului Mic din județul Cluj. În localitatea clujeană Batin, boul este împodobit cu frunze verzi, flori şi panglici colorate, după care este purtat de fete și feciori pe uliţele satului. După sfinţirea acestuia de către preotul satului, boul este eliberat, iar o fată trebuie să-l prindă, ţinându-l de coarne. Potrivit tradiţiei, fata care-l prinde se va mărita în curând. Apoi se înconjoară o masă pe care se află agheasmă, busuioc, dar şi mâncare. Acum, fata care a prins boul, împreună cu un fecior, iau cununa din capul boului şi o joacă. După ei, se prind în joc și alţi săteni.

Și în satul clujean Țop (Pădureni), comuna Mintiu Gherlii, era practicat acest obicei. „Irau doi boi, la unu i să puné pana (cununa de flori), pă corne, la hălalalt i să băga două buchete de flori în corne. Pă spate să făcé cunună de grâu până la codă, cunună de grâu și de mazăre, șî doi ficiori îl duceu de corne pă bou!” (Alexa Ioan, 90 de ani, Cercetare CJCPCT Cluj, 2022).

Acest obicei este întâlnit și la Mintiu Gherlii. A fost preluat de comunitate din satul vecin Țop. Motivul pentru care obiceiul a fost strămutat din Țop la Mintiu a fost depopularea localității, din cauza migrației localnicilor mai apropiate de orașul Gherla.La Mintiu, alaiul, în frunte cu boul înstruțat, străbate tot satul. Într-un an pornește dintr-un capăt al satului, urmând ca în anul următor să se desfăşoare de la celălalt capăt. După ce alaiul străbate întregul sat, cununa este luată şi jucată de feciori, după care aceştia o „despănează”, adica o rup şi o aruncă peste participanţi.

Și la Mănăstirea este întâlnit obiceiul „împănatul boului”. Potrivit localnicilor, a fost adus tot din localitatea Pădureni (Țop), în anul 1905 de un om din sat. În cazul în care fetele nu puteau prinde boul, îl prindeau feciorii. Dacă fetele reuşeau să-l prindă, cheltuiala de la jocul satului era suportată de feciori, daca nu, plăteau fetele. Aici, după prinderea boului, urmează obiceiul umblatului cu turca prin sat, alături de ceterași.

„De copilă am fost prezentă la această sărbătoare”, spune Eugenia Mureșan din Mănăstirea. „În Joia Rusaliilor făceam cununile din spice de grâu la fiecare cruce din sat, iar sâmbăta mergeam pe câmp după flori. Culegeam ochiul boului, iar după-masa făceam cununile de flori pe un lepedeu țesut în război. Făceam cinci cununi din ochiul boului şi din frunze de nuc, iar duminica dimineaţa mai puneam bujori şi trandafiri. Când era gata, o puneam pe trei crăcane, care se fixau aşa încât să ajungă pe botul boului. Fetele veneau acasă, feciorii spălau boul, după care ne întâlneam mai târziu, iar noi fetele îl aşteptam să-l prindem”.

Chiar dacă avem de-a face cu o fază finală a acestui ritual, rămânem surprinși de faptul că acesta a dăinuit până în zilele noastre, având rădăcini care, după unii cercetători, merg până în antichitate.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Cultura

VIDEO| Florin Piersic, 90 de ani de legendă. Maestrul care a transformat aniversarea într-un spectacol memorabil

Alex Campian

Published

on

Sursa: Facebook : Florin Piersic

Florin Piersic a împlinit marți venerabila vârstă de 90 de ani, iar momentul a fost marcat printr-o gală aniversară specială, organizată luni seară la Teatrul Național București. Evenimentul a reunit familia, colegii de breaslă și publicul care l-a urmărit și iubit de-a lungul a mai bine de șase decenii de carieră.

Una dintre sălile Teatrului Național București s-a deschis pentru a-l sărbători pe actorul care a devenit, pentru generații întregi, un simbol al teatrului și filmului românesc. Florin Piersic nu a fost doar celebrat, ci a fost, așa cum și-a obișnuit publicul, protagonistul unui adevărat spectacol.

George Ivașcu, actor:
„Florin Piersic este un spectacol, el. După cum se ştie, vedeţi, el poate să ţină sala până dimineaţa şi nu e o glumă, este o zestre, un tezaur al teatrului şi filmului românesc.”

În sală, emoția a fost dublată de admirația publicului, exprimată simplu și sincer:

„Faptul că-l iubeşte toată lumea, toată ţara, oameni de toate generaţiile, asta spune multe şi la 90 de ani.”

„A fost un adevărat spectacol şi o mare plăcere să vedem o asemenea valoare.”

Seara a fost presărată cu momente emoționante. Florin Piersic a surprins publicul urcând la pian, unde a interpretat o melodie dedicată mamei sale, un gest intim, primit cu aplauze îndelungate. Omagiile au continuat printr-un moment muzical oferit de actrița Medeea Marinescu.

Medeea Marinescu:
„Nu au putut lipsi nici scenele amuzante. O copie a lui Mărgelatu călare a adus în faţa publicului un moment nedorit de spontaneitate cabalină.”

Pe tot parcursul galei, florile și cuvintele simple au vorbit despre legătura specială dintre actor și public:

„Un om extraordinar.”
Reporter: Cum a fost să îi dăruiţi flori?
Spectator: „Un privilegiu.”
„Este o persoană extraordinară, ştie să asculte, ştie să tacă”, a spus o altă spectatoare.

O viață pentru scenă și film – scurt omagiu biografic

Născut la 27 ianuarie 1936, la Cluj-Napoca, Florin Piersic a intrat în lumea filmului în 1957, cu rolul lui Tănase din „Ciulinii Bărăganului”. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, şi-a început cariera scenică pe scena Teatrului Naţional din Capitală, în 1959, impunându-se rapid ca unul dintre cei mai promițători actori ai generației sale.

Consacrarea a venit prin cinematografie. Florin Piersic a construit, de-a lungul anilor, o filmografie emblematică: „Neamul Şoimăreştilor”, „De-aş fi… Harap Alb”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, dar mai ales seria filmelor cu haiduci – „Haiducii lui Şaptecai”, „Zestrea domniţei Ralu”, „Fraţii Jderi”. Personajele sale, completate de roluri memorabile în filme de aventură și mister precum „Drumul oaselor”, „Trandafirul galben”, „Masca de argint” sau „Colierul de turcoaze”, au devenit repere ale cinematografiei românești.

Distincțiile nu au întârziat să apară. În 1967 a primit Ordinul Meritul Cultural, în 2002 a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, iar în 2019 a primit Premiul UNITER pentru întreaga carieră. În 2011, a devenit primul român cu stea pe Aleea Piața Timpului din București.

Dincolo de roluri, Florin Piersic a rămas un povestitor unic, capabil să transforme fiecare apariție într-o întâlnire personală cu publicul. Proiecte precum „Omul cu 100 de chipuri” sau „Hoinărind printre amintiri” au consolidat această legătură rară dintre artist și spectator.

Anul 2024 a adus și încercări dificile, cu probleme medicale serioase și o perioadă lungă de recuperare. Revenirea sa în fața publicului, la 90 de ani, a avut astfel o semnificație aparte.

Florin Piersic rămâne, la această vârstă simbolică, nu doar un mare actor, ci o parte vie din memoria culturală a României. Un om care a traversat epoci și generații, păstrându-și farmecul, vocea și capacitatea rară de a emoționa. Un omagiu în aplauze pentru o viață trăită sub luminile scenei.

Gala anivesara 90 de ani Florin Piersic sursa: stirileprotv.ro

Video and info: stirileprotv.ro, Facebook : Florin Piersic

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Eveniment

Cluj-Napoca sărbătorește Ziua Unirii Principatelor Române: evenimente, concerte și tradiții pe 24 ianuarie!

Alex Campian

Published

on

Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca invită întreaga comunitate să participe la Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită pe 24 ianuarie 2026. Orașul va fi îmbrăcat în haine de sărbătoare pentru a marca 167 de ani de la Mica Unire, printr-un program complet de ceremonii, spectacole folclorice și concerte.

Evenimentele încep la ora 11:00, în scuarul bustului domnitorului Al. I. Cuza (scuarul CEC, B-dul 21 Decembrie 1989, vizavi de Instituția Prefectului Județul Cluj). Programul include:

  • discursuri oficiale;

  • defilarea gărzii de onoare și a Muzicii Militare;

  • ceremonie religioasă;

  • depunerea de coroane și jerbe de flori;

  • Hora Unirii.

Ceremonia este organizată de Instituția Prefectului Județului Cluj, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, împreună cu Divizia 4 Infanterie „Gemina”.

Manifestările continuă în Piața Unirii, cu momente artistice care vor anima întreaga zi:

  • 13:00 – Regal folcloric: Ansamblul folcloric Ioan Berci, artiști locali precum Mariana Gabrian Sfechiș, Roxana Poiană, Florian Roșan, Andra Cocian, Iulia Bucur, Ioana Breda Morar, Narcisa și Ana Georgeta Balla și alții, acompaniați de Orchestra Regal Transilvan.

  • 19:00 – Concert Semnal M.

Pe 24 ianuarie va fi și ultima zi a iluminatului festiv din centrul orașului:

  • „Corul Îngerilor” (strada Iuliu Maniu) – spectacole la 17:30, 18:00, 18:30, 19:00, 19:30, 20:00, 20:30, 21:00, 21:45

  • „Pădurea de Crăciun” (strada Universității) – spectacole la 17:15, 17:45, 18:15, 18:45, 19:15, 19:45, 20:15, 20:45, 21:15

Evenimentul este organizat cu sprijinul partenerilor oficiali Terapia – O companie Sun Pharma, Iulius Mall Cluj-Napoca, partener principal Ursus, și al altor parteneri precum Coca-Cola, Alexandrion, Coral Impex, Distribuție Energie Electrică România și Why Not Us. Parteneri media: TVR Cluj, Radio Impuls, Radio Cluj.

Restricții de circulație

Primăria Cluj-Napoca informează participanții că pe perioada manifestărilor vor exista restricții de circulație:

  • 22 ianuarie 2026, ora 7:00 – 25 ianuarie 2026, ora 22:00 – restricționarea circulației pe banda trei de pe latura de Est a Pieței Unirii, când situația o impune;

  • 24 ianuarie 2026, 11:30 – 12:00 – restricționarea circulației pe B-dul 21 Decembrie 1989, zona intersecției cu Piața Avram Iancu și strada Cuza Vodă;

  • 24 ianuarie 2026, 17:00 – 20:00 – închiderea traficului pe str. Napoca, Piața Unirii (latura de Sud și Est) și B-dul Eroilor.

La mulți ani, România! La mulți ani, Cluj-Napoca!

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Eveniment

Un nou concept culinar atrage publicul la Iulius Mall Cluj: Bite Me Korea, succes din prima zi

Alex Campian

Published

on

Food court-ul de la Iulius Mall Cluj continuă să se dezvolte prin concepte internaționale care aduc diversitate și experiențe culinare actuale. Cea mai recentă inaugurare, restaurantul Bite Me Korea, a confirmat interesul tot mai mare al clujenilor pentru street food-ul asiatic, reușind să atragă peste 700 de vizitatori chiar în ziua deschiderii spune monitorulcj.ro

Noua locație propune reinterpretarea unuia dintre cele mai populare preparate din Coreea de Sud, corndog-ul, adaptat gusturilor locale prin combinații variate de texturi și sosuri. Aluatul consistent, acoperit cu panko, cuburi de cartofi crocanți sau orez expandat, este completat de sosuri dulci, picante sau cu note cremoase, oferind o experiență culinară echilibrată și ușor de personalizat.

Meniul Bite Me Korea include mai multe opțiuni apreciate de public: Corndog Clasic, Special cu sos ranch, Potato Dog cu cartofi, Spicy Dog cu sos cheddar și pudră Cheetos Flamin’ Hot, precum și Crispy Rice Dog, cu rice puffs. Pentru cei care doresc să testeze mai multe sortimente, sunt disponibile formulele Signature Box, cu trei corndogi diferiți, sau Pocket Menu, ce combină un corndog cu o porție de cartofi prăjiți. Oferta este completată de garnituri și sosuri speciale, gândite pentru a evidenția gustul fiecărui produs.

Deschiderea Bite Me Korea consolidează poziția Iulius Mall Cluj ca punct de referință pentru concepte culinare moderne și internaționale, adresate atât tinerilor, cât și publicului larg interesat de noi tendințe gastronomice.

Vizitatorii sunt invitați să descopere în food court un preparat emblematic al bucătăriei coreene, reinterpretat într-o formulă contemporană, chiar în centrul Clujului.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era